Românii care locuiesc la curte ar putea intra, în curând, sub lupa tehnologiei. Ministerul Dezvoltării a anunțat un proiect legislativ prin care gospodăriile din toată țara vor fi monitorizate cu ajutorul dronelor și al sateliților. Măsura are ca scop transparentizarea modificărilor aduse proprietăților, combaterea construcțiilor ilegale și actualizarea corectă a impozitelor locale.
Chiar dacă legea obligă deja proprietarii să declare la primărie orice modificare adusă imobilelor sau terenurilor, în practică, această regulă este adesea ignorată. Mulți români construiesc anexe, garaje, grajduri, magazii sau chiar ridică mici clădiri fără să notifice autoritățile locale.
Pentru primării, identificarea acestor lucrări nedeclarate a devenit aproape imposibilă fără un efort masiv de verificare pe teren. Aici intervine noul proiect: utilizarea dronelor și a imaginilor satelitare va permite depistarea rapidă și precisă a oricărei construcții, eliminând discrepanțele dintre realitatea din gospodării și ceea ce figurează în registrele fiscale.
Conform inițiativei, fiecare primărie va fi dotată cu drone performante, iar inspectorii autorizați vor realiza periodic zboruri de monitorizare. Datele obținute vor fi comparate cu declarațiile cetățenilor și cu informațiile cadastrale existente. În plus, Centrul Național de Cartografiere va furniza imagini din satelit pentru a completa procesul de supraveghere.
Astfel, orice construcție nouă – fie că vorbim de o simplă alee betonată, o terasă acoperită sau o extindere a locuinței – va putea fi identificată rapid. Autoritățile promit că această metodă va fi mai eficientă, mai puțin costisitoare și mai transparentă decât verificările clasice.
Cea mai dură prevedere a proiectului se referă la sancțiuni. Proprietarii care nu declară modificările riscă amenzi care pornesc de la 1.000 de lei și pot ajunge la peste 100.000 de lei. În unele cazuri, sancțiunile ar putea depăși valoarea efectivă a construcției ridicate ilegal.
Ministerul Dezvoltării justifică severitatea măsurii prin faptul că doar amenzi usturătoare îi vor descuraja pe cei care ignoră legea. În lipsa unor sancțiuni ferme, spun autoritățile, fenomenul construcțiilor “la negru” nu va putea fi combătut, iar cetățenii corecți vor continua să fie dezavantajați în fața celor care ocolesc regulile.
Totuși, proiectul a stârnit deja discuții aprinse. Unii experți în drept atrag atenția asupra riscurilor privind respectarea vieții private. Ce se întâmplă cu imaginile colectate? Cine are acces la ele și cum sunt stocate? Aceste întrebări ridică nevoia unor reglementări stricte pentru a preveni eventuale abuzuri.
Pe de altă parte, susținătorii inițiativei afirmă că monitorizarea nu va viza aspectele private ale vieții cetățenilor, ci exclusiv elementele de ordin fiscal și urbanistic. Scopul declarat este de a aduce echitate în sistemul de impozitare și de a limita haosul urbanistic, nu de a spiona populația.
Proiectul se află, deocamdată, în dezbatere publică și va fi analizat în Guvern și în Parlament. Dacă va trece de votul aleșilor, România ar putea deveni una dintre puținele țări europene care folosesc, pe scară largă, drone și sateliți pentru supravegherea gospodăriilor și pentru actualizarea registrelor fiscale.
