Într-un context economic dominat de necesitatea redresării bugetare, România a adoptat un amplu set de reforme cu caracter fiscal și bugetar, reunite în Legea nr. 141/2025. Promulgată de Președintele României și publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 699 din 25 iulie 2025, această lege cuprinde o paletă vastă de măsuri, de la modificări fiscale și contribuții sociale, la intervenții în educație, sănătate, infrastructură și jocuri de noroc.
Reforma vizează nu doar creșterea veniturilor statului, ci și plafonarea unor cheltuieli structurale permanente, în special în domeniul salarial și al asistenței sociale. În cele ce urmează prezentăm noile modificări.
Impozite și contribuții redefinite
Una dintre cele mai notabile modificări vizează regimul fiscal al dividendelor. Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe dividende crește de la 8% la 16%. Această cotă se aplică tuturor veniturilor din dividende, inclusiv celor obținute din participarea la organisme de plasament colectiv. De asemenea, regimul de impozitare a veniturilor din dobânzi aferente obligațiunilor emise de companii românești pe piețe externe a fost uniformizat, acestea fiind taxate cu 10%.
Instituțiile bancare sunt vizate de o nouă taxă: un impozit pe cifra de afaceri, stabilit la 2% pentru prima jumătate a anului 2025 și 4% pentru a doua jumătate a aceluiași an. Începând cu 2026, impozitul devine permanent, cu niveluri diferențiate pentru băncile cu cote de piață mai mici de 0,2%.
Impozitarea veniturilor din jocuri de noroc a fost și ea regândită complet. Noul sistem aplică un impozit progresiv în trei tranșe: 4% până la 10.000 lei, 20% pentru sumele între 10.000 și 66.750 lei și 40% pentru veniturile care depășesc acest prag. Se reglementează inclusiv metodologia de calcul pentru impozitul aferent veniturilor ocazionale provenite din slot machines, cazinouri sau cluburi de poker.
Contribuții de sănătate:
Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) cunoaște o extindere fără precedent. Începând cu august 2025, pensionarii cu venituri ce depășesc 3.000 lei lunar vor datora CASS pentru partea care depășește acest prag. De la 1 ianuarie 2028, pensiile vor redeveni scutite, conform unei prevederi de etapizare a măsurii.
Mai mult, se introduce posibilitatea ca persoanele fizice să plătească CASS pentru soț, soție sau părinți fără venituri, pe baza unui plafon de șase salarii minime brute. În acest caz, opțiunea este voluntară, iar plata se face în două tranșe.
O categorie largă de venituri intră sub incidența contribuției: pensii private, plăți unice sau în rate din fonduri de pensii ocupaționale, indemnizații de șomaj, ajutor de incluziune și drepturi speciale acordate prin legi reparatorii.
De asemenea, pentru multe din aceste venituri, contribuția va fi calculată și reținută la sursă de instituțiile plătitoare.
Clarificarea bazei de calcul pentru multiple categorii de venituri
Se stabilește expres, în premieră, baza lunară de calcul pentru contribuțiile datorate de următoarele categorii de beneficiari:
Persoanele care primesc indemnizații de șomaj ori alte forme de protecție socială: baza de calcul este indemnizația în sine.
Persoanele care beneficiază de ajutor de incluziune sau sprijin pentru familii cu copii: contribuția se calculează în raport cu sumele încasate.
Persoanele care primesc pensii în baza legilor reparatorii sau drepturi speciale (veterani, deportați, persoane persecutate politic): contribuția se aplică asupra sumelor primite lunar.
Pensionarii care primesc mai multe tipuri de pensii (de exemplu, și de la sistemul public, și din sistemele ocupaționale): fiecare drept de pensie este tratat distinct în calculul contribuției.
Contribuție voluntară pentru persoanele întreținute
O prevedere importantă și inedită este posibilitatea ca o persoană fizică asigurată să plătească contribuția de sănătate pentru soț, soție sau părinți fără venituri proprii.
Opțiunea este voluntară.
Baza de calcul este egală cu 6 salarii de bază minime brute în vigoare la 1 ianuarie din anul în care se face plata.

Plata se efectuează în două tranșe:
25% la depunerea declarației
75% până la 25 mai a anului următor
Asigurarea se activează din momentul depunerii declarației.
Legea menține scutirea de la plata CASS pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice, dar o condiționează mai clar: scutirea este valabilă până la vindecarea medicală a respectivei afecțiuni, conform documentelor din cadrul programelor naționale de sănătate.
În același timp, se elimină unele dintre categoriile scutite anterior prin extensie, cum ar fi:
- Persoanele aflate în concediu de maternitate
- Beneficiarii ajutoarelor pentru încălzire
- Unele categorii de persoane cu dizabilități care nu mai sunt încadrate direct
Taxa pe valoarea adăugată:
TVA-ul standard a fost majorat de la 19% la 21%, începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura afectează toate livrările de bunuri și prestări de servicii nesupuse unor cote reduse.
Totodată, s-a păstrat o cotă redusă de 9% pentru achiziționarea unei singure locuințe noi cu valoare sub 600.000 lei, doar în anumite condiții: livrarea să se facă până la 31 iulie 2026, iar un avans de 20% să fie plătit până la 31 iulie 2025. De asemenea, primăriile pot achiziționa locuințe pentru chirii subvenționate, tot cu o cotă de 9%, până la aceeași dată.
În paralel, cota de 11% rămâne aplicabilă pentru medicamente, apă, alimente de bază, lemn de foc și manuale școlare. Se elimină însă scutirea de TVA pentru livrările efectuate de ONG-uri și unele entități nonprofit, care vor putea solicita restituirea TVA printr-o procedură specială.
Accize: majorări la alcool, tutun și combustibili
Accizele cresc etapizat pe parcursul anilor 2025 și 2026. Pentru băuturile alcoolice, creșterile sunt vizibile: la bere, acciza urcă de la 4,62 lei/hl în 2024 la 5,83 lei/hl în 2026. Pentru alcool etilic, valoarea crește de la 4.629,75 lei/hl în 2024 la 5.848,49 lei/hl în 2026. Țigaretele, tutunul de fumat și produsele alternative sunt de asemenea taxate mai sever.
Pe segmentul produselor energetice, se remarcă majorări puternice la accizele pentru benzină, motorină și energie electrică. De exemplu, acciza la motorină crește de la 1.796,53 lei/tonă în 2024 la 3.318,74 lei/tonă în 2026.
Accize noi sunt introduse pentru băuturi cu conținut ridicat de zahăr și produse cu nicotină fără tutun, ceea ce face parte dintr-un efort de aliniere la politicile de sănătate publică.
Jocurile de noroc:
Legea introduce restricții și obligații noi pentru operatorii din domeniul jocurilor de noroc. Se creează o „listă neagră” a site-urilor și platformelor care oferă jocuri neautorizate, accesibile de pe IP-uri din România. Prestatorii de servicii de tip clasa II (platforme, furnizori de software) care colaborează cu entități neautorizate riscă pierderea licenței.
Mai mult, terminalele de tip slot-machine vor trebui dotate cu GPS-uri independente și coduri QR verificate de ONJN. Sunt interzise activitățile de pariere online prin dispozitive publice din spații precum cafenele, baruri sau hoteluri.
Taxele percepute operatorilor cresc semnificativ. Pentru jocurile de noroc la distanță, taxa este de 30% din venituri, dar nu mai puțin de 480.000 euro/an. Pentru fiecare aparat slot-machine, se introduce o „taxă de viciu” de 1.000 euro/post/an.
Sistemul bugetar: plafonări și înghețări în cascadă
Legea introduce măsuri de înghețare a salariilor în sectorul public pentru anul 2026. Toate salariile, indemnizațiile, sporurile, compensațiile și alte drepturi se mențin la nivelul din decembrie 2025. Se suspendă acordarea voucherelor de vacanță, premiilor, bonusurilor și altor tipuri de recompense, cu excepția unor cazuri punctuale.
Tot în 2026, este suspendată ocuparea posturilor vacante prin concurs sau examen, cu doar câteva excepții, precum posturile unice sau cele finanțate prin PNRR.
Educație:
În domeniul educației, numeroase articole din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și Legea învățământului superior nr. 199/2023 sunt amânate până în 2027 sau 2028. Se stabilesc reguli noi privind normele didactice, bursele elevilor și profesorilor, precum și pentru degrevarea de sarcini pentru cadrele didactice din zone izolate.
Elevii de la cursurile cu frecvență de zi din învățământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de burse. Metodologia-cadru de acordare a burselor și cuantumul acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar.
Bursele care se acordă elevilor din sistemul de învățământ preuniversitar de stat sunt:
- bursă de merit;
- bursă socială;
- bursa tehnologică, pentru elevii care frecventează
învățământul profesional.
Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență și nu includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă.
Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat studenților înmatriculați pe locurile finanțate de la bugetul de stat la programele de studii universitare de licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactic este egal cu salariul minim net pe economie.
Criteriile generale de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc prin ordin al ministrului educației și cercetării și se acordă pe perioada desfășurării activităților didactice, prin care se înțelege cursuri, seminare, laboratoare, proiecte, activități practice, sesiuni de examene.
Norma didactică de predare-învățareevaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/preșcolarilor și a elevilor în clasă, în care pot fi incluse și activități de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și cele de învățare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează:
- un post de învățător/învățătoare ori de profesor pentruînvățământul primar pentru fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate. În atribuțiile postului se includ obligatoriu 2 ore/săptămână de pregătire remedială;
- 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învățământulgimnazial, liceal și postliceal, pentru profesorii din unitățile și clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv, precum și din unitățile de educație extrașcolară, care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;
- 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământulpreuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit și care desfășoară activitate de mentorat;
- 26 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruirepractică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;
- 22 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruirepractică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin gradul didactic I și care desfășoară activitate de mentorat; f) pentru personalul didactic de predare din învățământul special, norma didactică se stabilește astfel: învățători, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice — 18 ore pe săptămână; învățător-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistruinstructor și profesor pentru instruire practică — 22 de ore pe săptămână.
Cheltuieli și investiții publice: restricții și prioritizări
Guvernul suspendă încheierea de noi angajamente legale pentru investiții din cadrul PNDL, programul „Anghel Saligny” și alte programe naționale până la prima rectificare bugetară. Sunt permise doar investițiile strategice sau cele deja contractate.
Plățile rezultate din hotărâri judecătorești devin eșalonate pe o perioadă de 5 ani, în tranșe: 5% în primul an, 10% în al doilea, 25% în al treilea și al patrulea și 35% în al cincilea.