Parchetul European (EPPO), aflat sub conducerea fostei șefe DNA, Laura Codruța Kövesi, a demarat o anchetă complexă privind o fraudă estimată la 100 de milioane de euro, vizând licitații publice desfășurate în România între anii 2019 și 2024. Cazul a fost deja trimis spre judecare la Tribunalul București, după ce pe 5 februarie 2025, autoritățile au reținut un cetățean italian suspectat că ar fi coordonat întreaga operațiune.
Potrivit unui comunicat al EPPO, ancheta vizează un grup infracțional organizat care a operat în România prin trei consorții italiene, mascând activitatea ilegală sub aparența legalității. Membrii grupării au participat la licitații publice organizate de instituții românești fie în parteneriat cu firme locale, fie ca „susținători terți” – un mecanism folosit frecvent pentru a evita verificările riguroase.
Gravitatea situației este amplificată de faptul că două dintre consorțiile implicate aveau interdicții antimafie impuse de autoritățile italiene, ceea ce, potrivit legislației italiene, le excludea categoric de la accesul la fonduri publice. Cu toate acestea, firmele respective au reușit să participe la 23 de licitații, în valoare totală de 300 de milioane de euro, finanțate prin Programul Operațional pentru Infrastructură Mare (POIM) 2014–2020 și Programul de Dezvoltare Durabilă (PDD) 2021–2027. Dintre acestea, 13 contracte au fost câștigate fraudulos, producând un prejudiciu estimat la peste 100 de milioane de euro.
Pentru a accesa licitațiile, firmele italiene au recurs la fals în acte, prezentând documente contabile false care atestau o capacitate financiară fictivă. În bilanțurile depuse, gruparea indica o cifră de afaceri medie anuală de peste 50 de milioane de euro, în condițiile în care în realitate aceasta nu depășea 1,5 milioane – o diferență de aproximativ 30 de ori.
Ancheta EPPO a dezvăluit, de asemenea, existența unor contracte fictive pentru lucrări în Irak, folosite drept dovadă a experienței profesionale. Aceste contracte, potrivit probelor administrate, nu aveau corespondent real și serveau doar la construirea unei imagini false de competență tehnică.
Cazul a fost inițiat după ce autoritățile române au observat anomalii în procedurile de achiziție și au sesizat Parchetul European. EPPO a colaborat strâns cu Structura de Sprijin EPPO din România și cu Direcția Operațională Specială a Poliției Române, în cadrul unei anchete care a implicat filaje, percheziții informatice și expertize contabile.
În spiritul cooperării instituționale, Parchetul European a transmis și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) un set de recomandări pentru îmbunătățirea mecanismelor de verificare a ofertanților în cadrul licitațiilor cu fonduri UE. EPPO a avertizat asupra unui risc sistemic de fraudă, în special în cazurile în care companiile străine furnizează documente false.
„EPPO a alertat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene cu privire la deficiențele în gestionarea fondurilor UE, evidențiind un risc ridicat de fraudă”, se arată în comunicatul instituției. În urma constatărilor, EPPO recomandă implementarea unor mecanisme riguroase de verificare și monitorizare a companiilor participante la procedurile de achiziție publică, inclusiv validarea documentelor de experiență profesională și a situațiilor financiare prin canale oficiale.
