Doi judecători, soți și soție, au obținut în instanță daune morale în valoare de 6.000 de euro pentru că telefoanele le-au fost ascultate ilegal într-o anchetă a DNA. Magistrații Mirela Șerban, de la Curtea de Apel Brașov, și soțul acesteia, Alexandru Șerban, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, au dat în judecată statul român, considerând că le-a fost încălcat dreptul la respectarea vieții private și de familie, prevăzut atât de Constituția României, cât și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Decizia Curții de Apel București de acordare a despăgubirilor nu este definitivă.
Cei doi judecători au fost supravegheați tehnic într-un dosar al DNA în care un un inculpat condamnat la 7 ani de închisoare căuta diverse persoane care să-l ajute, contra unor importante sume de bani, să fie achitat în apelul judecat la Curtea de Apel din Brașov.
Potrivit unui comunicat al DNA din octombrie 2015, inculpatul a ajuns, prin intermediari, la o persoană care susținea că are cunoștințe la cel mai înalt nivel în justiție (procuror cu funcţie de conducere în DNA, procurori şi judecători de la ÎCCJ, membru al CSM şi, prin intermediul acestuia din urmă, chiar unul dintre judecătorii apelului) și că poate ”aranja” acest proces pentru obţinerea achitării.
Procurorii DNA au obținut mandat pentru ascultarea telefoanelor soților Șerban, dar, pentru că s-a dovedit că nu au nicio legătură cu acest caz, ei nu au făcut obiectul anchetei. Au fost însă anunțați, conform procedurilor, că au fost supravegheați tehnic.
Cei doi magistrați au cerut o copie a mandatului de supraveghere tehnică în baza căruia au fost ascultați, dar solicitarea le-a fost respinsă cu motivarea că doar părțile, subiecții procesuali principali și avocații acestora au dreptul de a solicita consultarea dosarului pe parcursul procesului penal.
A fost nevoie de intervenția Curții Constituționale
După ce Curtea Constituțională a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 145 din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalității măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea, de inculpat, este neconstituțională, soții Șerban au obținut la Înalta Curte de Casație și Justiție anularea mandatului de supraveghere tehnică pe motiv că a fost emis ilegal. În plus, instanța a dispus ca probele obținute în baza respectivului mandat să fie distruse.
Următorul pas făcut de Alexandru Șerban și de soția sa a fost să dea în judecată statul român și să ceară despăgubiri morale de 200.000 de euro (câte 100.000 de euro pentru fiecare). Cei doi soți au considerat că prin măsura supravegherii tenice le-a fost afectată și reputația profesională – ambii fiind judecători la Curtea de Apel Brașov, iar Alexandru Șerban și membru ales, la acel moment, în Consiliul Superior al Magistraturii.
”Suspiciunile care au planat în mod cu totul nejustificat asupra lor că în acea perioadă i-au afectat puternic, fiind cunoscuți în societate și în mediul profesional ca oameni onești și integri. Au o vechime de 20 de ani în magistratură, timp în care conduita lor a respectat toate standardele profesiei și consideră că este profund nedrept să fire vizați de astfel de măsuri dispuse cu extrem de marc ușurința și cu nesocotirea dispozițiilor legale în materie”, se arată în hotărârea Curții de Apel București.
Soții Șerban au mai arătat că a fost nevoie de aproape doi ani pentru a se decide asupra caracterului ilegal al ascultării telefoanelor, ”parchetul încercând prin toate mijloacele tergiversarea judecării contestației”. În plus, în încheierea de autorizare a măsurilor tehnice de supraveghere sunt menționate numele celor doi judecători, astfel că inculpații din dosarul DNA au avut acces la aceste date. ”Poate nu este o coincidență faptul că în acea perioadă de timp a primit apeluri telefonice, uneori chiar și în timpul nopții, de la numere necunoscute, cu caracter șicanatoriu”, este precizat în documentul Curții de Apel București.
Pe lângă aceasta, unul dintre telefoanele monitorizate era folosit de părinții judecătoarei Șerban. Însă, procurorii nu au oprit supravegherea tehnică a acestui număr de telefon, așa cum prevede legea.
Fără daune morele în prima instanță
În primă instanță, Tribunalul București a respins cererea de acordare a daunelor morale, considerând că prin anularea mandatului de supraveghere și a distrugerii probelor a fost acoperit prejudiciul adus vieții private.
În schimb, Curtea de Apel București a hotărât acordarea de despăgubiri morale:
”Luarea măsurii de supraveghere tehnică cu privire la reclamanți fără a fi îndeplinită condiția prevăzută de art. 139 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, respectiv nu exista o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la alin. (2) al art. 139 C .proc.pen. reprezintă o atingere gravă adusă reputației profesionale, nejustificată de existența unui interes legitim, cauzând un prejudiciu important ce se impune a fi reparat în mod corespunzător, prin acordarea unor despăgubiri pecuniare Constatarea caracterului nelegal al măsurii și distrugerea probelor nu reprezintă o satisfacție echitabilă pentru apelanții reclamanți, cu atât mai mult cu cât exercitarea acestui demers nu a fost facilă și previzibilă, fiind necesară intervenția instanței de control constituțional pentru recunoașterea calității de persoană îndreptățită la formularea contestației în materie penală.”
Instanța a decis ca fiecare dintre cei doi soți magistrați să primească daune morale în valoare de 3.000 de euro.
Sentința Curții de Apel București este postată, integral și în format anonimizat, pe rolii.ro.
