Senatul României a adoptat recent o propunere legislativă care aduce modificări importante Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Inițiativa vizează, în principal, incriminarea exercitării fără drept a funcțiilor clericale și monahale, propunând ca astfel de fapte să fie sancționate potrivit Codului penal.
Noua propunere legislativă urmărește consolidarea cadrului legal prin care cultele religioase își protejează integritatea și autoritatea în spațiul public. Potrivit expunerii de motive, modificările sunt motivate de multiple incidente apărute în ultimii ani, în care persoane neautorizate au oficiat slujbe sau au uzurpat atribuții clericale, afectând în mod direct încrederea credincioșilor și imaginea cultelor.
Pentru a preveni asemenea derapaje, articolul 23 alin. (4) din Legea cultelor ar urma să fie reformulat după cum urmează:
„Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, pastor, rabin, imam, oficiant de cult sau a altor funcții clericale ori monahale stabilite de către culte, potrivit prevederilor statutare sau regulamentelor proprii, constituie infracțiune și se pedepsește potrivit Codului penal.”
Astfel, uzurparea calității de cleric sau monah devine faptă penală, supusă sancțiunilor prevăzute de Codul penal pentru exercitarea neautorizată a unei profesii — pedeapsa fiind închisoarea de la 3 luni la 1 an sau amenda.
Potrivit inițiatorilor, modificările au fost discutate în prealabil cu reprezentanții cultelor religioase recunoscute în România, conform obligației legale. Biserica Ortodoxă Română a susținut includerea expresă a sintagmei „ori monahale”, iar Biserica Evanghelică Română a cerut eliminarea termenului „vestitor”.
Consultarea cultelor, realizată prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte, a fost esențială în conturarea unui text legislativ echilibrat, care să nu interfereze cu autonomia confesională, dar să protejeze publicul de impostură spirituală.
O altă noutate majoră adusă de proiect constă în reglementarea dreptului exclusiv al cultelor asupra formelor de cinstire religioasă a persoanelor canonizate sau sanctificate. Articolul 29 ar urma să fie completat cu un nou alineat, care statuează:
„Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităților religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepților sau recunoscute ca simboluri identitare proprii.”
Această măsură vine să împiedice eventualele abuzuri sau utilizări neautorizate ale unor ritualuri sau simboluri cu valoare sacră pentru anumite confesiuni.
Proiectul de lege mai propune și reglementarea clară a personalului care desfășoară activități religioase în cadrul asociațiilor religioase. Astfel, doar persoanele numite de respectivele asociații, conform statutelor și mărturisirilor de credință proprii, vor putea oficia acte religioase. Se interzice explicit exercitarea acestor activități de persoane neautorizate, în interiorul sau în afara structurii religioase respective.
Pentru a intra în vigoare, proiectul de lege trebuie să fie adoptat și de Camera Deputaților, promulgat de Președintele României și publicat în Monitorul Oficial. Până atunci, dezbaterile rămân deschise și probabil vor atrage atenția opiniei publice, având în vedere implicațiile asupra unei libertăți fundamentale: libertatea religioasă.
Partajează acest conținut:
