BIHORJUST: Care este traseul dumneavoastră educațional și profesional până în acest moment?
av. Dafin Andrei Tărău: Am absolvit liceul în anul 2004 la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Oradea. În 2008 am absolvit cursurile Facultății de Studii Europene din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, însă cu un an înainte am început cursurile Facultății de Drept din cadrul aceleiași universități, pe care le-am finalizat în 2011 în cadrul Facultății de Științe Juridice a Universității din Oradea. În anul 2012 am devenit avocat stagiar în cadrul Baroului Bihor, iar din 2014 sunt avocat definitiv. Întrucât am ales să profesez în domeniul malpraxisului medical, după doi ani de studii, în anul 2020 am absolvit cursurile Masterului de Cercetări avansate în investigația criminalistică și în medicina legală în cadrul Facultății de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.
BIHORJUST: De ce ați ales să deveniți avocat? A existat un moment cheie care v-a convins?
av. Dafin Andrei Tărău: Am ales să devin avocat în anul 2010, în anul patru de facultate, în timpul în care am efectuat un stagiu de practică alături de un avocat din Oradea. Dintotdeauna am obținut satisfacții atunci când am putut să ajut oamenii, iar în acea perioadă am realizat că din postura de avocat pot să fac asta zi de zi și să obțin venituri corespunzătoare eforturilor depuse.
BIHORJUST: Cum a evoluat profesia de avocat în România în ultimii ani, din perspectiva dumneavoastră?
av. Dafin Andrei Tărău: Nu mi se pare că a evoluat foarte mult profesia din 2012 până în prezent. Dovada cea mai elocventă în acest sens este, pentru mine, condamnarea la închisoare cu executare a colegului nostru din București, av. Robert Roșu, pentru o faptă care a constat, de fapt, în apărarea clientului său – pentru ca mai apoi acesta să fie achitat după executarea unui an de închisoare și fără ca magistrații care l-au condamnat nelegal să fie trași la răspundere. În opinia mea, lipsește unitatea și solidaritatea între membrii acestei profesii liberale.
BIHORJUST: Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac clienții înainte să ajungă la un avocat?
av. Dafin Andrei Tărău: În materia dreptului civil, cea mai frecventă greșeală este încheierea unui contract civil (vânzare-cumpărare, împrumut etc.) fără a se consulta în prealabil cu un specialist al dreptului – jurist sau avocat. În dreptul penal, cred că cea mai frecventă greșeală este aceea de a da o declarație într-un dosar penal, înainte de a studia dosarul și de a consulta un avocat, bineînțeles.
BIHORJUST: Ce înseamnă, din punct de vedere legal, un caz de malpraxis?
av. Dafin Andrei Tărău: În general, un caz de malpraxis reprezintă acea situație în care un profesionist comite o greșeală în exercitarea profesiei și, prin această greșeală, produce un prejudiciu clientului său. În particular, malpraxisul medical reprezintă abaterea de la standardul de îngrijire și tratament comisă de către un cadru medical, dacă prin această greșeală se produce un prejudiciu pacientului.
BIHORJUST: Ce v-a determinat să vă specializați în domeniul malpraxisului medical?
av. Dafin Andrei Tărău: După finalizarea stagiaturii în avocatură, am realizat că nu pot excela în profesie lucrând în spețe din toate ramurile dreptului. Șansa a făcut ca în anul 2014 să particip la o conferință de malpraxis medical la Iași, ocazie cu care am decis să mă specializez în acest domeniu, găsind deosebit de provocator să îmbin cunoștințele juridice cu cele din medicină.
BIHORJUST: Care sunt cele mai comune greșeli medicale pe care le vedeți în dosarele clienților?
av. Dafin Andrei Tărău: În dosarele de malpraxis în care sunt angajat, observ că cele mai frecvente greșeli sunt reprezentate de greșelile de comunicare, care apar de regulă la debutul relației medic-pacient, la momentul luării consimțământului informat al pacientului, pe fondul grabei. Sunt convins că, dacă atât medicii, cât și pacienții ar acorda mai multă atenție acestei faze a actului medical, ar putea fi evitate majoritatea litigiilor de malpraxis medical. Pe de altă parte, una dintre greșelile medicale frecvente îmbracă forma lipsei de monitorizare și urmărire a pacientului după efectuarea unor intervenții chirurgicale cu risc, fapt care determină, de cele mai multe ori, apariția unor complicații și decesul pacientului.
BIHORJUST: Există prejudecăți în sistemul juridic față de pacienți sau medici în astfel de cazuri?
av. Dafin Andrei Tărău: Cea mai frecventă prejudecată pe care o întâlnesc în practica mea este aceea potrivit căreia pacienții deschid procese de malpraxis pentru a obține bani. Totuși, mie mi se pare că este nejustificată această prejudecată, întrucât personal am constatat că pacienții sau aparținătorii acționează medicii în justiție pentru a afla adevărul și cu convingerea că, prin aceasta, vor putea fi prevenite alte acte medicale defectuoase viitoare.
BIHORJUST: Ce ați recomanda unui pacient care suspectează că a fost victima unei erori medicale?
av. Dafin Andrei Tărău: În primul rând, cred că pacientul are nevoie să se consulte cu un specialist din acest domeniu înainte de a acționa în justiție medicul pe care îl consideră vinovat, pentru a nu deschide o procedură judiciară sortită eșecului și care implică un consum semnificativ de timp și resurse financiare, cu un puternic impact emoțional asupra părților.
BIHORJUST: Cât de des întâlniți obstacole din partea spitalelor sau a companiilor de asigurări în aceste cazuri?
av. Dafin Andrei Tărău: Obstacolele cele mai frecvente în rezolvarea spețelor de malpraxis medical le-am întâmpinat din partea unităților private, care, nu de puține ori, au refuzat să predea dosarul medical al pacienților și am fost nevoit, astfel, să mă adresez instanței de judecată. Am avut o situație mai aparte într-o speță din Timișoara, unde un spital de stat ne-a indus în eroare în timpul unui proces civil, încercând să ascundă numele medicului curant al unei paciente care a dezvoltat o infecție post-cezariană, diagnosticată tardiv, în urma căreia aceasta și-a pierdut aparatul reproducător și i-a fost pusă în primejdie viața. În ceea ce privește asigurătorii de malpraxis medical, nu pot afirma că am întâmpinat mari obstacole, dar consider necesar un mecanism juridic care să-i oblige efectiv la plata despăgubirilor către pacienți, chiar și înainte de finalizarea procesului.
BIHORJUST: Există lacune legislative în România în ceea ce privește malpraxisul? Ce schimbări ați propune?
av. Dafin Andrei Tărău: Există foarte multe probleme în acest domeniu, existând o tendință generală de a scăpa nepedepsiți medicii neglijenți, începând cu medicii legiști care, în majoritatea cazurilor de malpraxis medical, obstrucționează aflarea adevărului. Principala schimbare pe care o văd imperativ necesară este instituirea unei răspunderi obiective, în sensul de a stabili sarcina probei în persoana medicului acuzat – respectiv, în cazul unei acuzații de malpraxis medical, cadrul medical să fie obligat să dovedească faptul că a respectat standardul profesional, nu pacientul să dovedească contrariul. De asemenea, este nevoie de organe judiciare (polițiști, procurori și judecători) cu specializare în acest domeniu. În caz contrar, există șanse foarte reduse ca adevărul să iasă la iveală, tocmai din cauza lipsei de obiectivitate a medicilor legiști. Nu în ultimul rând, consider imperativ necesară o legislație care să scurteze durata litigiilor de malpraxis medical (în medie 7 ani), acest factor de timp având efecte negative atât asupra pacienților, cât și asupra medicilor.
BIHORJUST: Ați observat o creștere a numărului de cazuri de malpraxis în ultimii ani? Dacă da, de ce credeți că se întâmplă asta?
av. Dafin Andrei Tărău: Nu știu dacă a crescut numărul cazurilor de malpraxis medical – este totuși posibil –, însă constat în practica mea o creștere a numărului pacienților și aparținătorilor care doresc să afle ce s-a întâmplat în situațiile în care sunt produse prejudicii în timpul activității medicale din spitale și care solicită tragerea la răspundere a persoanelor vinovate. Cred că principala cauză pentru acest fenomen este o mai bună informare a pacienților cu privire la drepturile lor. Pe de altă parte, accesul la justiție este mult mai facil în ultimii ani, odată cu instituirea unei taxe de timbru simbolice de 100 de lei pentru cazurile civile de malpraxis medical.
BIHORJUST: Cum influențează mediatizarea cazurilor de malpraxis percepția publică asupra sistemului medical?
av. Dafin Andrei Tărău: Am convingerea că mediatizarea acestor cazuri trebuie făcută la finalizarea definitivă a procesului de malpraxis medical, „la rece”. Acest fapt are un potențial uriaș pentru prevenirea unor viitoare cazuri de malpraxis. Pe de altă parte, cred că mediatizarea prematură, imediat după apariția suspiciunii de malpraxis, poate avea un impact negativ asupra percepției publicului față de sistemul medical și cadrele medicale, întrucât nu toate suspiciunile de malpraxis se confirmă ulterior.
Partajează acest conținut:
