Lect. univ. dr. Yusuf Heper predă istoria la Universitatea din Izmir – Turcia. Relația istoricului cu Universitatea din Oradea a început încă din anii studenției sale, când a fost beneficiar al unei burse Erasmus. Apoi, Yusuf Heper și-a continuat studiile la Oradea grație unei burse de cercetare pe care a primit-o din partea statului turc.
După zece ani de muncă, profesorul din Izmir a publicat un volum de peste 500 de pagini în care se vorbește, pe larg, despre rolul strategic pe care îl avea Oradea în jocurile de putere dintre: Țările Române, Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman, acum aproape 400 de ani. „Am avut ocazia să studiez multe de documente din arhivele Imperiului Otoman, obținând astfel o perspectivă diferită asupra conflictelor ce au definit această parte a Europei în epoca lui Mihai Viteazul. E important să vezi istoria din ambele părți”, explică tânărul istoric turc.
În volumul „Relațiile Imperiului Otoman cu Țările Române, 1564-1634”, apărut la e prestigioasă editură turcă, Yeditepe Academi, Yusuf Heper afirmă că cetatea Oradiei a jucat un rol important în conflictul care avea să redefinească harta răsăritului bătrânului continent. „Repetatele asedii ale cetății, care au culminat cu cucerirea acesteia și apoi cu ocuparea ei de către austrieci, arată clar că Oradea era cheia Transilvaniei, iar armatele otomane au asediat orașul tocmai pentru a tăia legăturile Transilvaniei cu Viena. Dacă voiau să controleze Transilvania, turcii aveau nevoie de cetatea Oradiei”, spune Yusuf Heper.
Considerat, în țara sa natală, ca fiind unul dintre cei mai buni cunoscători ai relațiilor româno-turce, Yusuf Heper a studiat și relațiile economice dintre otomani și Țările Române. Tributul, peșcheșul, haraciul, erau realități istorice ale acelor vremuri, realități de care adeseori depindeau tronul și chiar capul domnitorilor români. „Am descoperit în arhivele noastre documente despre obligațiile domnilor români de a reconstrui cetatea Chilia, Tighina și Cetatea Albă, fortificații prin intermediul cărora turcii controlau gurile Dunării. Interesant e faptul că, așa cum reiese din aceste documente, domnii români care au trimis pe șantier: muncitori, lemn, piatră, au beneficiat de o reducere proporțională a tributului datorat Porții”.
Yusuf Heper a mai publicat, în calitate de coautor, un studiu despre regimul fanariot din Moldova și Țara Românească și, în prezent, cercetează arhivele căutând informații perioada lui Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Matei Basarab, Vasile Lupu și, în mod special, despre Oradea. „An de an le vorbesc studenților mei despre istoria Oradiei, dar și despre orașul de astăzi, de care sunt îndrăgostit”, spune tânărul istoric care va aduce și în acest an, 4 bursieri tuci la Universitatea din Oradea.
Împreună cu cartea sa, Yusuf Heper va dona Bibliotecii Universității din Oradea alte câteva volume scrise istorici de renume din țara sa. „Deși sunt în limba turcă, sunt câteva cărți importante, de care sper să se bucure cercetătorii români și de care, sunt convins, vor avea nevoie studenții mei veniți cu bursă la universitate”, subliniază autorul primului volum despre relațiile dintre Transilvania și Imperiul Otoman apărut până astăzi în Turcia.
