Curtea de Apel Timișoara a decis să-i achite definitiv pe cei 14 polițiști de frontieră din Nădlac și Vărșand, acuzați că au luat mită ca să lase transporturi de anvelope uzate să intre în țară. Instanța a reținut că agenții au fost provocați de anchetatori: ”dacă investigatorii sub acoperire nu ar fi procedat în maniera descrisă, inculpaţii nu ar fi primit banii respectivi”. În primă fază, și instanța de fond – Tribunalul Arad – decisese achitarea inculpaților. În apel, judecătorii timișoreni au dispus rejudecarea și i-au declarat nevinovați pe toți cei 14, arătând că inculpații nu au comis fapta ”cu vinovăţia prevăzută de lege”.
Polițiștii de frontieră inculpați în acest dosar au fost acuzați că pe parcursul anului 2016 ar fi primit între 20 și 50 de euro mită de la investigatori sub acoperire pentru a permite intrarea în țară a unor transporturi de anvelope uzate.
În primă instanță, în ianuarie 2020, Tribunalul Arad a dispus achitarea pe motiv că nu există probe că au săvărșit infracțiunile de care au fost acuzați, după ce mai multe interceptări au fost excluse din dosar. Curtea de Apel Timișoara a dispus rejudecarea, iar Tribunalul arădean i-a achitat din nou pe cei 14 polițiști de frontieră, invocând același art. 16 alin. 1 lit. c din Codul de procedură penală – nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea.
Dosarul a ajuns din nou la Curtea de Apel Timișoara, care i-a declarat nevinovați pe inculpați.
Instanța de apel: a existat provocare
Curtea de Apel Timișoara a considerat că polițiștii de frontieră ar fi fost provocați de investigatorii sub acoperire și nu există indicii că, în lipsa acestor provocări, ar fi luat mită. ”Informaţiile la care fac referire organele de urmărire penală privind implicarea inculpaţilor în desfăşurarea unor activităţi infracţionale de corupţie, anterioare intervenţiei colaboratorului, nu au suport probator, de altfel, organele de urmărire penală se referă la un fenomen de corupţie generalizat, fără a se fi indicat în mod concret pentru fiecare inculpat în ce a constat activitatea presupus infracţională, anterioară acestei activităţi provocatorii. Astfel, nu a existat o suspiciune rezonabilă că o inculpaţii participă la o infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni şi, deşi activitatea poliţiştilor sau a colaboratorilor a fost autorizată în condiţiile legii, investigatorii şi colaboratorul nu au oferit inculpaţilor o ocazie obişnuită (care nu are caracter special) de a comite o infracţiune, ci i-au provocat”, se arată în motivarea hotărârii din 26 mai 2022, publicată pe portalul ReJust.
Judecătorii au audiat un colaborator al anchetatorilor, care a recunoscut că actele ce însoţeau transportul de cauciucuri era în mod intenţionat greşite sau incomplete. În plus, investigatorii au menţionat că ofereau mită deoarece pretinderea aceteia rezulta din atitudinea inculpaţilor, aceştia prelungindd controlul autovehicului cu marfă şi vorbind într-una de amenzi.
„Martorul (…) i-a spus atunci agentului de poliţie că transportă anvelope de camion: „Trăiască şefu nost’! … Nouăşpe cauciucuri dă camion” şi l-a rugat să fie indulgent la eventualele nereguli ale documentelor de transport, spunându-i că o să-i ofere o sumă de bani pentru a-i permite intrarea trecerea frontierei: ”Cinstesc şi eu ceva? Oleacă?! … hai amu’, şefule!”. Pentru a-l determina să ofere o sumă de bani, inculpatul (…) l-a întrebat pe martor decă ştie ce amendă i se poate aplica în cazul în care va constata neregulile transportului de anvelope uzate: „Ştii cât îi amenda?” În acel moment martorul (…) a scos din portmoneu suma de cincizeci de euro, întrebându-l direct pe agentul de poliţie dacă acea sumă e suficientă pentru a-i permite intrarea în ţară: „Mă, ih …îi bine? No! … Ă, auzi! Îi bine cincizeci? No!”
”Curtea apreciază, raportat la ansamblul probator mai sus analizat că activitatea investigatorilor şi colaboratorului s-au plasat în sfera unei provocări, întemeiată pe bănuiala nefondată cu privire la o posibilă activitate infracţională a inculpaţilor, cu scopul de a dovedi că aceştia primesc sume de bani în legătură cu îndeplinirea sau neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu. Astfel, iniţiativa a aparţinut de fiecare dată investigatorilor sau colaboratorului, care au manifestat o atitudine provocatoare insistând pentru remiterea banilor. Se reţine că provocarea este anterioară comiterii presupuselor fapte de corupţie, neexistând date în sensul că inculpaţii ar fi pretins sau acceptat sume de bani sau alte bunuri, existând totodată o legătură de cauzalitate directă şi imediată între actul provocator şi indiciile privind primirea sumelor de bani de către inculpaţi”, a mai arătat instanța.
”Curtea constată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită pentru faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, deoarece nu au fost săvârşite cu conştiinţa liberă, respectiv cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, câtă vreme decizia de a primi sau accepta sume de bani a fost luată în urma unei provocări active din partea investigatorilor sub acoperire Pe baza principiului ”in dubio pro reo”, Curtea reţine că, dacă investigatorii sub acoperire nu ar fi procedat în maniera descrisă, inculpaţii nu ar fi primit banii respectivi.”
De luare de mită au fost acuzați și alți patru polițiști de frontieră, care și-au recunoscut faptele. Aceștia au fost condamnați de Curtea de Apel Timișoara, pe 19 ianuarie 2018, la pedepse cuprinse între un an și 10 luni și doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare.
