Pensionară care vindea țigări netimbrate, ACHITATĂ în baza deciziei CCR care a dezincriminat contrabanda asimilată | Pe fond primise aproape 7 ani de închisoare

O femeie de 61 de ani, care transformase vânzarea țigărilor netimbrate, aduse din Republica Moldova, într-o afacere cotidiană, a fost achitată de Curtea de Apel Suceava în baza deciziei CCR care a dezincriminat contrabanda asimilată. Pe fond, inculpata primise o condamnare de 6 ani și 10 luni de închisoare, după ce instanța a ținut cont și de alte pedepse aplicate pentru același tip de fapte. ”Chiar dacă inculpata va fi achitată, se impune menținerea măsurii confiscării pachetelor de ţigări netimbrate, deţinerea acestora fiind interzisă implicit şi în prezent”, a precizat Curtea de Apel.

Inculpata este pensionată pe caz de boală și are antecedente penale, se arată în hotărârea Curții de Apel Suceava, publicată pe portalul ReJust.  Ea a fost cercetată sau este în anchetă în 16 dosare penale (distincte de cele care fac obiectul acestei hotărâri), din care 6 s-au soluţionat cu trimitere în judecată, 9 cu reunire, iar în unul încă se efectuează cercetări pentru comiterea de infracţiunii de contrabandă în formă asimilată. Majoritatea faptelor de care este acuzată au fost comise în Piaţa Centrală din Botoșani, în zona unei berării despre care anchetatorii susțin că a fost transformat de femeie într-un adevărat punct de desfacere a ţigărilor de contrabandă.

Faptele de care a fost acuzată în actualul dosar s-au petrecut între 2016 și 2017, când femeia a fost prinsă de patru ori, de polițiști și de jandarmi, în timp ce încerca să țigări de contrabandă. De fiecare dată asupra ei au fost găsite câteva zeci de pachete de țigări aduse din Republica Moldova. Inculpata a invocat tot felul de motive, susținând ba că țigările sunt pentru consum propriu, ba că nu știe de unde provin ori că sunt pentru mama sa, care urma să le dea celor care îi muncesc în gospodărie.

Deopotrivă, statuează Curtea Constituțională, în paragraful 35, că „infracţiunile incriminate prin art. 2961 alin.(1) lit. l) din Codul fiscal din 2003, respectiv prin art. 452 alin.(1) lit. h) din Codul fiscal din 2015 şi prin art. 270 alin. (3) din Codul vamal constituie forme specifice de evaziune fiscală, cea dintâi constituind un act preparator al evaziunii fiscale, iar cea din urmă – contrabanda, atât în varianta tip, cât şi în cazul infracţiunii asimilate contrabandei, o infracţiune complexă, prin care se incriminează o modalitate specifică de sustragere de la plata taxelor, şi anume prin introducerea sau deţinerea bunurilor (atât a produselor accizabile, cât şi a celor care nu sunt purtătoare de accize) care au intrat în ţară cu încălcarea regimului juridic al frontierei, încălcarea regimului vamal prin omisiunea declarării la frontieră a bunurilor provenind din afara Uniunii Europene, fiind, după caz, un act preparator al evaziunii fiscale sau chiar un act consumat de evaziune fiscală.”

Curtea a constatat însă că, „într-o manieră neuniformă, legiuitorul a stabilit un plafon valoric (respectiv peste limita a 10.000 de ţigarete) doar pentru infracţiunea reglementată în Codul fiscal (la art.2961 alin.(1) lit. l) din Codul fiscal din 2003, respectiv la art.452 alin.(1) lit. h) din Codul fiscal din 2015), în timp ce, în cazul infracţiunii de contrabandă, în varianta „asimilată”, legiuitorul nu mai reglementează o limită valorică similară.” Este evident că o astfel de intervenţie din partea Curţii Constituţionale nu poate avea decât valoarea unei dezincriminări a infracţiunii de contrabandă asimilată prev. de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006. Astfel, de la momentul publicării acestei decizii în Monitorul Oficial nr. 451 din data de 5 mai 2022, infracţiunea de contrabandă asimilată prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 este abrogată ca efect direct al Deciziei nr. ###/2022 pronunțată de Curtea Constituțională.

Potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 651/2018 din 25 octombrie 2018 efectele unei decizii a Curţii Constituţionale prin care se constată neconstituţionalitatea unei norme de incriminare sunt similare cu cele ale unei legi penale de dezincriminare, în condiţiile art. 4 din Codul penal. Dispoziţiile art. 4 din Codul penal ce reglementează aplicarea legii penale de dezincriminare sunt aplicabile şi în situaţiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracţiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracţiunii, inclusiv a formei de vinovăţie, cerută de legea nouă pentru existenţa infracţiunii.

Totodată, potrivit art. 5 Cod penal, (1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile. Faptul că dispoziţiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 sunt suspendate de drept în acord cu dispoziţiile art. 147 alin. (1) ultima teză din Constituţia României, nu poate genera vreo consecinţă în planul răspunderii penale sau, mai cu seamă, a reglementa o tipicitate a infracţiunii de contrabandă cu titlu retroactiv. Orice făptuitor trebuie să cunoască la momentul săvârşirii faptei sale, elementele de tipicitate ale faptei şi pedeapsa aferentă, legea penală nouă neputând retroactiva, decât în măsura în care ar reglementa dispoziţii mai favorabile.

Ca urmare, constatând că legiuitorul nu a intervenit legislativ anterior publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 176/2022 în Monitorul Oficial, în prezent faptele săvârșite de inculpata (…), cum corect au fost reţinute şi descrise de către prima instanță, nu sunt incriminate penal.

De asemenea, din examinarea legislaţiei penale în vigoare, Curtea nu a identificat vreo normă în care să fie posibilă încadrarea juridică a faptei concret săvârşite de către inculpata apelantă. În acest sens, prin Decizia nr. ##/2013 din ##/11/2013 pronunţată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că dacă provenienţa acestor bunuri (produse accizabile) este contrabanda, se va reţine numai această infracţiune (art. 270 din Codul vamal), în conţinutul său (alin. 3) intrând și depozitarea bunurilor accizabile sustrase de la controlul vamal, iar nu și infracțiunea prevăzută de art. 2961 alin. 1 lit. l din Codul fiscal (în prezent art. 452 alin. lit. h Cod fiscal 2015) în concurs.

Analizând considerentele celor două decizii reținem că infracţiunea de contrabandă asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea 86/2006 includea în conţinutul său fapta prevăzută de art. 2961 alin.(1) lit. l) din Codul fiscal din 2003, respectiv prin art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal din 2015, context în care se reţinea doar infracţiunea complexă de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea 86/2006. Dezincriminarea infracțiunii complexe care în conținutul său constitutiv a absorbit infracțiunea de deţinere de bunuri în afara antrepozitului fiscal determină revenirea la caracterul de sine stătător al acestei infracțiuni având în vedere ieșirea din vigoare a infracțiunii absorbante.

Având în vedere dezincriminarea infracţiunii complexe de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea 86/2006, dar și considerentele Deciziei nr. ##/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Curtea constată (cu luarea în considerare și a disp. art. 3 alin. 2 din Legea 187/2012) că nu va putea reține infracţiunea prevăzută de art. 452 alin. 1 lit. h din Codul fiscal din 2015, întrucât nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale acestei infracțiuni, respectiv deținerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 țigarete. Așa cum se poate observa, pentru această din urmă infracţiune se impune ca şi cerinţă esenţială a tipicităţii infracţiunii tocmai pragul valoric de 10.000 ţigarete deţinute, cerinţă esenţială a tipicităţii infracţiunii care nu se regăseşte în cauză, deci situaţia nu este aplicabilă în speţă. De menționat este faptul că pentru a fi întrunite elementele de tipicitate ale acestei infracțiuni prevăzute de Codul fiscal, era necesar ca pentru fiecare dintre faptele reţinute în concurs să fie întrunită condiția pragului cantitativ de 10.000 ţigarete, ceea ce în mod evident nu este cazul în speţă. Astfel, instanţa apreciază că sub acest prag, fapta nu este prevăzută de legea penală, fiind incident cazul de împiedicare a exercitării acţiunii penale reglementat de art. 16 lit. b teza I Cod procedură penală.

Referitor la măsura de siguranţă a confiscării speciale, Curtea reține că potrivit art. 107 alin. 1 Cod penal: „Măsurile de siguranţă au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală.” Conform art. 112 alin. 1 lit. f Cod penal: sunt supuse confiscării speciale bunurile a căror deţinere este interzisă de legea penală. Deţinerea unui bun este interzisă de lege atât în situaţia în care deţinerea se realizează cu un anumit scop ilicit, expres prevăzut de lege, dar şi în situaţia când simpla posesie a unui bun, indiferent de scopul urmărit, constituie o faptă prevăzută de legea penală, fiind vorba în acest caz de o interdicţie legală cu caracter general. Măsura confiscării speciale reprezintă o sancţiune de drept penal, respectiv o măsură de siguranţă, care constă în transferul silit şi gratuit al dreptului de proprietate asupra unor bunuri din patrimoniul persoanei care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată, în patrimoniul statului, întrucât deţinerea lor în continuare de către persoana în cauză prezintă pericolul săvârşirii unor infracţiuni. În cazul de faţă, deţinerea și transportul ţigaretelor de proveninență extracomunitară, ştiind că provin din contrabandă era la data faptei inculpatului infracţiune, iar în prezent în urma reconfigurării răspunderii în condiţiile dreptului public deţinerea de ţigarete netimbrate constituie după caz în funcţie de cantitatea deţinută, infracţiune sau contravenţie (art. 449 alin. 2 lit. k din Codul fiscal, sancţionată cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei,), însă în toate cazurile legiuitorul impune confiscarea ţigaretelor netimbrate (art. 449 alin. 3 lit. k din Codul fiscal).

Prin urmare, chiar dacă inculpata va fi achitată, se impune menținerea măsurii confiscării pachetelor de ţigări netimbrate, deţinerea acestora fiind interzisă implicit şi în prezent.

Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală Curtea va admite apelul formulat de inculpata (…) împotriva sentinţei penale nr. (…) din 07.01.2022 a Judecătoriei (…) pe care o va desființa în parte, iar în rejudecare va dispune achitarea inculpatei (…) sub aspectul celor 4 infracţiuni de contrabandă asimilată, prevăzute de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 privind Codul Vamal, în temeiul art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, cu aplicarea art. 4 Cod penal, ca urmare a dezincriminării faptei.