Jurisprudență | Tribunalul Bihor – Nulitatea absolută a procedurii de cameră preliminară pentru că nu s-a desemnat apărător din oficiu pentru un inculpat acuzat de tâlhărie

De asemenea, s-a reţinut faptul că inculpata (…), în data de 02.09.2021, în jurul orei 20:20, a deposedat-o prin violență pe persoana vătămată (…) în timp ce se afla pe trotuar în dreptul imobilului situat în (…), str. B-dul Dacia, nr. (…), prin aceea că după ce inculpatul (…) a împins-o pe persoana vătămată și i-a smuls geanta pe care o purta pe umăr, i-a sustras prin violență acesteia plasa cu bunuri alimentare, după care a fugit de la locul faptei.

La primul termen de judecată, s-a invocat din oficiu nulitatea absolută a procedurii de cameră preliminară pentru încălcarea dispoziţiilor art. 90 lit. c) C.pr.pen., privind asistenţa juridică obligatorie a inculpatului (…).

Potrivit citativului de la fila 1 şi rezoluţiei din 05.01.2022 de la fila 14 din dosarul de fond, rezultă că nu s-a desemnat apărător din oficiu pentru inculpatul (…) (trimis în judecată pentru infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 233 C.penal), inculpat care nu a formulat cereri şi excepţii în cauză şi nu a fost prezent la termenul stabilit de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond pentru soluţionarea cererilor şi excepţiilor formulate de coinculpata (…). Astfel, procedând la verificarea procedurii de citare, se constată că acest inculpat a fost citat pentru primul termen stabilit în baza art. 345 alin. (1) C.p.p., la adresa de domiciliu, din Oradea, (…) fiind returnată la sediul instanţei (cu menţiunea destinatar lipsă de la domiciliu) – fila 18 dosar fond, cu toate că în cuprinsul rechizitoriului şi al declaraţiilor date în cauză se menţionează că acesta locuieşte fără forme legale la adresa Oradea, (…) jud. Bihor, adresa aleasă pentru a-i fi comunicate actele de procedură.

Rechizitoriul a fost comunicat ambilor inculpaţi în contextul verificării măsurii preventive a controlului judiciar, potrivit menţiunii din 21.10.2021 de la fila 2 dosar cameră preliminară fond. În drept, reţinem faptul că potrivit art. 90 lit. c) C.p.p., în cursul procedurii de cameră preliminară, asistenţa juridică a inculpatului este obligatorie în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani. Inculpatul (…) a fost trimis în judecată pentru infacţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 233 C.p.p., pentru care maximul legal este de 7 ani închisoare, fiind astfel obligatorie desemnarea unui apărător din oficiu în vederea exercitării dreptului de a formula cereri şi excepţii în termenul legal de 20 de zile de la comunicarea rechizitoriului, dar şi pentru punerea în discuţie contradictorie a eventualelor cereri şi excepţii invocate de celelalte părţi.

Potrivit art. 281 alin. (4) lit. a) C.p.p., încălcarea dispoziţiilor legale prevăzute la art. 281 alin. (1) lit. f) „trebuie invocată până la închiderea procedurii în cameră preliminară, dacă încălcarea a intervenit în procedura camerei preliminare”. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 88/2019 s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că dispoziţiile art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportat la art. 281 alin. (1) lit. f) din acelaşi act normativ sunt neconstituţionale. În esenţă, Curtea Constituţională a avut în vedere faptul că prin instituirea unui termen înăuntrul căruia se poate ridica excepţia nulităţii absolute în cazul neasistării de către un apărător în faza procedurii camerei preliminare, deşi legea prevedea obligativitatea acestui lucru, legiuitorul goleşte de conţinut însuşi dreptul fundamental la apărare, asigurat prin asistarea de către un avocat numit din oficiu, în cazurile expres prevăzute de lege. Astfel a reţinut că deşi nerespectarea obligaţiei de către organul judiciar este sancţionată de legiuitor cu nulitatea absolută, sancţiunea aplicabilă apare ca fiind lipsită de eficienţă în condiţiile instituirii unui termen (încheierea procedurii în camera preliminară) până la care se poate invoca nulitatea absolută ce decurge din nerespectarea în faza camerei preliminare a dispoziţiei referitoare la obligativitatea asistării de către avocat. Totodată, a învederat că rezultatul procedurii în camera preliminară referitor la stabilirea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influenţă directă asupra desfăşurării judecăţii pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea vinovăţiei/nevinovăţiei inculpatului. Or, având în vedere importanţa acestei etape, precum şi faptul că, în cazurile pentru care legea reglementează asistenţa obligatorie, dreptul la apărare nu poate fi exercitat în mod efectiv decât prin prezenţa apărătorului, Curtea a constatat că reglementarea unei noi faze a procesului penal nu reprezintă un motiv întemeiat, care să justifice legiferarea unui termen (încheierea procedurii în camera preliminară) până la care încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la asistarea obligatorie a inculpatului intervenită în procedura camerei preliminare să poată fi invocată.

În plus, constatăm că inculpatul (…) s-a aflat în imposibilitatea obiectivă de a formula contestaţie împotriva încheierii finale de cameră preliminară pronunţate în cauză, în condiţiile în care nu a fost legal citat la domiciliul procesual ales (f. 65 d.u.p.), nu a avut asigurat apărător din oficiu, iar încheierea finală de cameră preliminară nu i s-a comunicat la domiciliul procesual ales, ci la adresa de domiciliu, fiind returnată la sediul instanţei în plic sigilat (a se vedea plicul de corespondenţă de la f. 21 dosar cameră preliminară fond).

Desființează în totalitate Încheierea penală nr. (…)/2022 din data de 15.02.2022, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Oradea si trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Oradea.