Jurisprudența ÎCCJ | Declinări succesive. Competenţa materială de soluţionare a unui conflict negativ de competenţă

Potrivit dispoziţiilor 133 pct. 2 Cod procedură civilă, în cazul declinărilor succesive, există conflict negativ de competenţă dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente. 

Regula ca declinările de competenţă să fie reciproce nu este absolut necesară pentru existenţa conflictului negativ de competenţă în ipoteza declinărilor succesive, fiind suficient ca ultima instanţă învestită să trimită dosarul uneia dintre instanţele care s-au dezînvestit anterior de soluţionarea cauzei, chiar dacă aceasta nu se dezînvestise în favoarea sa.

O atare reglementare, însă, nu înseamnă că incidentul procedural al conflictului negativ de competenţă s-a ivit doar între ultima instanţă care s-a dezînvestit şi cea în favoarea căreia aceasta a declinat competenţa de soluţionare a cauzei şi care anterior se apreciase a fi necompetentă.

Cum în cazul declinărilor succesive de competenţă conflictul a fost generat de dezînvestirea tuturor instanţelor care s-au apreciat a fi necompetente să soluţioneze cauza, toate acestea se află în conflict, iar instanţa chemată să pronunţe regulatorul de competenţă poate stabili că oricare dintre aceste instanţe este competentă să soluţioneze litigiul.

I. Circumstanţele cauzei:

Pentru a hotărî astfel, în esenţă, a reţinut că, în cauză, conflictul negativ de competenţă cu a cărui soluţionare a fost învestit nu a survenit ca urmare a declinării reciproce a competenţei de soluţionare a cauzei între secţiile Judecătoriei Cluj-Napoca, ci este rezultatul unor declinări succesive, una dintre instanţele în favoarea căreia s-a dispus declinarea cauzei şi care a apreciat că nu este competentă a fost Tribunalul Cluj, Secţia penală.

Prin urmare, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi art. 136 alin. (1) şi (2) Cod procedură civilă, constatând că, în speţă, Curtea de Apel Cluj este competentă a pronunţa regulatorul de competenţă, ca instanţă imediat superioară şi comună instanţelor aflate în conflict.

2.2. Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Curtea de Apel Cluj, Secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 62/F din data de 31.03.2021, a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, Secţia civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a pronunţarea regulatorului de competenţă.

În esenţă, Curtea de Apel Cluj, Secţia I civilă a reţinut că este irelevantă în cauză împrejurarea că în şirul declinărilor succesive de competenţă una dintre instanţele care s-au declarat necompetente este Tribunalul Cluj, Secţia penală, câtă vreme cu această instanţă nu s-a creat un conflict negativ de competenţă, instanţele în conflict fiind cele două secţii ale Judecătoriei Cluj-Napoca.

Ca atare, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 135 alin. (1) coroborat cu art. 136 alin. (1) şi (2) Cod procedură civilă, a apreciat că Tribunalului Cluj, Secţia civilă, ca instanţă ierarhic superioară comună celor două secţii ale Judecătoriei Cluj-Napoca (respectiv secţiei înaintea căreia s-a ivit conflictul), îi aparţine competenţa de a pronunţa regulatorul de competenţă.

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 Cod procedură civilă prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente. 

Înalta Curte constată că, în speţă, Tribunalul Cluj, Secţia civilă şi Curtea de Apel Cluj, Secţia I civilă şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a conflictului negativ de competenţă ivit între Judecătoria Cluj-Napoca, Secţia penală, Tribunalul Cluj, Secţia penală şi Judecătoria Cluj-Napoca, Secţia civilă cu privire la soluţionarea cauzei având ca obiect cererea formulată de petentul A. privind ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituit prin ordonanţa procurorului emisă la data de 10.05.2019 în dosarul nr. x/II-5/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

În speţă, deşi au făcut aplicarea aceloraşi dispoziţii legale [art. 135 alin. (1) şi art. 136 alin. (1) şi (2) Cod procedură civilă], cele două instanţe au interpretat în mod diferit prevederile art. 133 pct. 2 Cod procedură civilă, aspect ce a determinat ivirea prezentului conflict negativ de competenţă

Astfel, Tribunalul Cluj, Secţia civilă a constatat că este învestit cu soluţionarea unui conflict de competenţă generat de declinări succesive, în care sunt implicate secţiile Judecătoriei Cluj-Napoca (civilă şi penală) şi Tribunalul Cluj, Secţia penală, în timp ce Curtea de Apel Cluj, Secţia I civilă a reţinut că doar cele două secţii ale Judecătoriei Cluj-Napoca se află în conflict, întrucât doar în urma ultimei declinări de competenţă (de la secţia civilă a Judecătoriei Cluj-Napoca la secţia penală a aceleiaşi instanţe – iniţial învestită şi care s-a apreciat prima a fi necompetentă) s-a creat un conflict de competenţă, fiind lipsită de relevanţă împrejurarea că Tribunalul Cluj, Secţia penală şi-a declinat la rândul său competenţa.

Referitor la conflictul negativ de competenţă cu privire la a cărui soluţionare şi-au declinat reciproc competenţa Tribunalul Cluj, Secţia civilă şi Curtea de Apel Cluj, Secţia I civilă, Înalta Curte reţine că, la data de 15.07.2020, pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, Secția penală, a fost înregistrată cererea formulată de petentul A. prin care acesta a solicitat judecătorului de drepturi şi libertăți să dispună ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituit prin ordonanța procurorului emisă la data de 10.05.2019 în dosarul nr. x/II-5/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, asupra sumelor de bani aflate în contul deschis la Banca X. pe numele petentului, ca urmare a unei solicitări în acest sens formulate de autoritățile judiciare din Elveţia.

Prin hotărârea nr. 125 din data de 6.08.2020 a judecătorului de drepturi şi libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca, a fost calificată cererea petentului A. ca plângere împotriva ordonanței procurorului național prin care s-a dispus recunoaşterea ordinului de indisponibilizare emis de către autoritățile elvețiene, s-a admis excepția necompetenței materiale invocată de reprezentantul Ministerului Public şi, în baza art. 50 Cod procedură penală raportat la art. 284 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, s-a declinat competența materială de soluționare a plângerii formulate împotriva ordonanţei procurorului emise la data de 10.05.2019 în dosarul nr. x/II-5/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, în favoarea Tribunalului Cluj.

Ulterior, Tribunalul Cluj, Secţia penală (Judecătorul de drepturi şi libertăţi), prin încheierea penală nr. 599/C din data de 1.09.2020, a admis excepţia de necompetenţă materială şi, în baza art. 50 Cod procedură penală raportat la art. 600 alin. (3) Cod procedură penală, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de ridicare a măsurii sechestrului asigurator în favoarea instanţei civile – Judecătoria Cluj-Napoca.

Prin sentinţa civilă nr. 1700 din data de 16.03.2021, Judecătoria Cluj-Napoca, Secţia civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe în soluţionarea cauzei, excepţie invocată din oficiu, şi în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de petentul A. în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, Secția penală, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea cauzei şi înaintarea dosarului Tribunalului Cluj în vederea pronunţării unui regulator de competenţă.

Potrivit dispoziţiilor 133 pct. 2 Cod procedură civilă, a căror interpretare a generat prezentul conflict de competenţă, în cazul declinărilor succesive, cum este cazul speţei de faţă, există conflict negativ de competenţă dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente. 

Astfel, regula ca declinările de competenţă să fie reciproce nu este absolut necesară pentru existenţa conflictului negativ de competenţă în ipoteza declinărilor succesive, fiind suficient ca ultima instanţă învestită să trimită dosarul uneia dintre instanţele care s-au dezînvestit anterior de soluţionarea cauzei, chiar dacă aceasta nu se dezînvestise în favoarea sa.

O atare reglementare, însă, nu înseamnă că incidentul procedural al conflictului negativ de competenţă s-a ivit doar între ultima instanţă care s-a dezînvestit şi cea în favoarea căreia aceasta a declinat competenţa de soluţionare a cauzei şi care anterior se apreciase a fi necompetentă.

Cum în cazul declinărilor succesive de competenţă conflictul a fost generat de dezînvestirea tuturor instanţelor care s-au apreciat a fi necompetente să soluţioneze cauza, toate acestea se află în conflict, iar instanţa chemată să pronunţe regulatorul de competenţă poate stabili că oricare dintre aceste instanţe este competentă să soluţioneze litigiul.

Prin urmare, instanţa imediat superioară şi comună instanţelor aflate în conflict, la care se referă dispoziţiile art. 135 alin. (1) Cod procedură civilă, se stabileşte în raport de toate instanţele care s-au dezînvestit în cadrul declinărilor succesive de competenţă.

În cauză, conflictul negativ de competentă cu privire la a cărui soluţionare şi-au constatat necompetenţa atât Tribunalul Cluj, Secţia civilă, cât şi Curtea de Apel Cluj, Secţia I civilă s-a ivit între cele trei instanţe/secţii, respectiv Judecătoria Cluj-Napoca, Secţia penală, Tribunalul Cluj, Secţia penală şi Judecătoria Cluj-Napoca, Secţia civilă, iar instanţa imediat superioară şi comună celor trei este Curtea de Apel Cluj.

Faţă de cele anterior reţinute şi de dispoziţiile legale evocate, în temeiul art. 135 Cod procedură civilă, Înalta Curte a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, Secţia civilă.