Un adevărat val de violență domestică s-a înregistrat în această perioadă în România. BihorJust a numărat pe portalul Rejust nu mai puțin de 110 de procese desfășurate în primele două zile ale lunii septembrie și al căror obiect a fost emiterea unui ordin de protecție. În exact jumătate din acestea, instanțele au stabilit să interzică soțului agresor să se mai apropie de familie și chiar au dispus evacuarea din locuința comună. Cele mai multe agresiuni au avut loc pe fondul consumului de alcool, iar în unele cazuri la mijloc au căzut copiii, loviți sau amenințați de părintele violent. Într-un caz, soțul împotriva căruia a fost cerut ordinul de protecție și-a fugărit soția cu drujba pornită, iar în altul chiar părinții au cerut protecție față de fiul agresiv.
Un caz grav s-a petrecut într-o localitate din județul Suceava, unde o femeie a fost supusă agresiunilor soțului său. În fața instanței, victima a povestit că bărbatul s-a întors acasă din pușcărie în urmă cu 3 ani, iar de atunci o ținea doar în scandaluri. ”De 6 luni nu mai stă acasă, are pe altcineva, dar mai trece să vadă copiii, spune el şi, când vine, începe scandalul, o ia la bătaie, fuge cu drujba pornită după ea şi o ameninţă că îi taie capul”, a reținut Judecătoria Suceava.
Femeia a povestit că ultima agresiune s-a petrecut pe 29 august, când soțul ei a venit cu un scuter pentru băiatul cel mare şi a început să o înjure şi să o agreseze. Atunci a sunat la Poliţie care l-a luat, dar s-a întors după o oră înapoi. Când s-a întors, a luat drujba şi a început să o alerge cu drujba pornită, ameninţând-o că îi taie capul cu ea. Reclamanta a sunat din nou la Poliţie care, a venit, l-a luat şi atunci nu s-a mai întors.
”Întrebată fiind e către instanță, reclamanta arată că, îi este frică pentru viaţa ei şi pentru copii, cel mic având numai 4 ani”, se arată în hotărârea instanței, care a decis să-l evacueze pe agresor din locuința comună și să-i interzică timp de 6 luni să se apropie la mai puțin de 50 de metri ori să o sune pe soția sa.
Atacuri comise de soți agresivi, dar și de frați ori fii băuți
Un alt caz de violență în familie s-a petrecut în Salonta, județul Bihor. O femeie care se separase de soțul său și locuia la mama sa, alături de fetița de 3 ani, a fost atacată de bărbatul care, în noaptea de 31 august, a sărit gardul casei și, duă discuții contradictorii, a lovit-o de față cu copilul. Judecătoria Salonta a emis un ordin de protecție, prin care agresorului i se interzice să se apropie de soție și fetiță, timp de 4 luni, la o distanță mai mică de 200 de metri.
Un caz aparte s-a aflat pe rolul Judecătoriei Marghita, căreia părinții unui bărbat din localitate învecinată i-au cerut protecție față de fiul agresiv și consumator de alcool. Imobilizat la pat, tatăl a reclamat că nu se poate apăra agresiunilor verbale și fizice pe care fiul său le exercită zi de zi atât asupra sa, cât și a mamei sale și chiar a fiicei sale, care locuiește cu el. Pe 1 septembrie, magistrații i-au interzis bărbatului ca timp de două luni să se apropie de părinții și fiica sa.
În Craiova, unui bărbat i s-a interzis să se apropie de sora sa și de familia acesteia, după ce la jumătatea lunii august a provocat un scandal uriaș în locuința acesteia. Recent întors din Germania, individul a intrat în casa sorei sale și, după ce a lovit-o pe femeie, a distrus o parte din bunurile din casă. A spart geamurile, iar bucăți de sticlă au rănit-o pe fetița de nici doi ani a reclamantei. Inițial, a fost emis un ordin provizoriu de protecție pe 5 zile, dar femeia a renunțat la el la insistențele părinților și în urma promisiunilor bărbatului că îi va repara pagubele. Totuși, acesta a recidivat și a continuat să o amenințe, motiv pentru care, pe 1 septembrie, Judecătoria Craiova i-a interzis să se mai apropie de sora sa și de familia ei timp de 4 luni.
Reglementări legale în privința ordinului de protecție
Art. 3 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, definește violența domestică ca fiind orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.
Potrivit art. 4 din Legea nr.217/2003, violența în familie se manifestă sub forme precum violența verbală, psihologică, fizică, sexuală, economică, socială sau spirituală.
Astfel, violența verbală reprezintă adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare.
Violența psihologică reprezintă impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în orice altă modalitate, şantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar;
Violența fizică reprezintă vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar;
Potrivit art. 5 alin. 1, „(1)În sensul prezentei legi, prin membru de familie se înțelege:
a)ascendenții și descendenții, frații și surorile, soții și copiii acestora, precum și persoanele devenite rude prin adopție, potrivit legii;
b)soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție; frații, părinții și copiii din alte relații ai soțului/soției sau ai fostului soț/fostei soții;
c)persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, actuali sau foști parteneri, indiferent dacă acestea au locuit sau nu cu agresorul, ascendenții și descendenții partenerei/partenerului, precum și frații și surorile acestora;
d)tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile față de persoana copilului;
e)reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijește persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepția celor care îndeplinesc aceste atribuții în exercitarea sarcinilor profesionale.”.
Potrivit art. 5 alin. 2, „În sensul prezentei legi prin victimă se înțelege persoana fizică ce este supusă uneia sau mai multor forme de violență prevăzute la art. 4, inclusiv copiii martori la aceste forme de violență”.
Remediul oferit de legiuitor în caz de violență în familie este prevăzut de art. 38 din lege care stabilește ca persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri – obligații sau interdicții:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;
c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d) cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, și, după caz, a copiilor, într-un centru de asistență dintre cele prevăzute la art. 19;
e) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți potrivit prevederilor art. 5, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
f) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
g) obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;
h) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
i) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
j) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.
Pentru a putea beneficia de protecție, conform acestor dispoziții, trebuie îndeplinite, cumulativ, o serie de condiții, respectiv integritatea fizică sau psihică a victimei trebuie să fie pusă în pericol printr-un act de violență, fizică sau psihică, aceasta să vină din partea unui membru al familiei, iar ordinul să fie emis în scopul înlăturării unei stări de pericol.
Partajează acest conținut:
