Versantul Partizanilor din Apuseni | Bihorenii, invitați să sprijine reconstruirea casei Șușman

Material realizat de lector univ. dr. Cristina Liana PUȘCAȘ

Bihorenii sunt invitați să se alăture unui proiect inițiat de vecinii clujeni, „Versantul Partizanilor din Apuseni”, care își dorește să reînvie memoria familiei Șușman din Răchițele și a tuturor celor care i-au sprijinit în perioada în care s-au ascuns de Securitate, plătind, cu ani grei de închisoare și chiar cu viața, aceste gesturi de omenie.

Proiectul a fost inițiat de Constantin-Teodor Șușman, nepotul luptătorului anticomunist Teodor Șușman, având sprijinul Asociației Clubul Monarhiștilor Clujeni; Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (A.F.D.P.R.), Institutului de Istorie Orală, Cluj-Napoca; Fundației Academia Civică, București; Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, Sighetu Marmației; Fundației Culturală Memoria, București; Fundației Corneliu Coposu; Fundației „Doina Cornea”, Cluj-Napoca; Asociației Casa Memorială „Iuliu Maniu” Bădăcin; Asociației „Străbunii Europei”, Cernavodă și, nu în ultimul rând, a asociației orădene „Cei 40 de Mucenici”.

Sprijinul celor din Bihor vine în contextul în care se dorește păstrarea vie și a memoriei celor 40 de bihoreni, identificați până în prezent, din zona Beiușului, care au primit ani grei de închisoare tocmai pentru că i-au „favorizat” pe fugarii din grupul Șușman, care au trecut crestele Munților Vlădeasa și Bihorului și s-au adăpostit în satele din raionul Beiuș.

„Aria de acţiune a Grupului Teodor Şuşman din Răchiţele, judeţul Cluj, s-a extins şi pe teritoriul Bihorului, membrii grupului fiind semnalaţi la Poiana de Vaşcău, Budureasa, Ferice, Bunteşti, Sudrigiu, Onceasa (raionul Beiuş). Munţii Bihorului, la limita judeţelor Cluj, Bihor şi Alba, oferind condiţii pentru adăpostirea fugarilor”, ne-a precizat cercetătorul Cornel Jurju, președintele Clubului Monarhiștilor Clujeni (foto stânga).

Însă, pentru a putea supravieţui, fugarii au fost nevoiţi să apeleze la oamenii locului, fie pentru a-i adăposti, în special pe timp de iarnă, fie pentru a le furniza alimente. Bihorenii, identificați de organele de Securitate, au fost condamnați la ani grei pentru „crimă de favorizare”, unii murind în închisoare: Gh. Dulca, din Rieni (decedat la Salcia, pe 22 aprilie 1960), Vasile Liber, din Șăliște (decedat la Penitenciarul Galaţi, la 18 decembrie 1958) sau Nicolae Matei, din Lelești (decedat la Gherla, la 14 iunie 1958).

Numele lor se vor regăsi, alături de alți martiri, în cadrul unui amplu proiect de memorizare a victimelor regimului comunist, Versantul Partizanilor din Apuseni. „Acest proiect își propune, în primul rând, reconstruirea casei familiei Șușman din Răchițele, demolată de puterea comunistă în anii ’70. A fost o casă tipic moțească, de circa 90 de metri pătrați, cu fundația din piatră de granit, pereții din lemn, iar acoperișul din șindrilă. Construcția urmează să fie ridicară pe Versantul Muncelului, în apropiere de Valea Firii și lângă drumul județean Răchițele-Doda Pili. Casa Șușman va găzdui un muzeu al rezistenței anticomuniste românești desfășurată în Munții Apuseni între anii 1945-1958”, a mai adăugat Cornel Jurju.

Totodată, inițiatorii proiectului doresc și amenajarea unui traseu turistic tematic care va intersecta câteva dintre locurile prin care s-a scris povestea spectaculoasă și tragică a Șușmanilor.

„Grupul Șușman” s-a format în anul 1948 când, vânat de organele de Securitate, Teodor Șușman, fostul primar din Răchițele, ia calea munților. Lui i se alătură trei dintre fii săi, Teodor, Traian și Avisalon Șușman, soții Mihai și Lucreția Jurj, Roman Oneț, Gheorghe Mihuț, Ioan Popa, Ioan Bortoș, respectiv Teodor Suciu. Hăituiți de autorități, parte a avut o moarte tragică, iar alții au ajuns să înfunde pușcăriile comuniste, trecând chiar și prin securitatea și închisoarea de la Oradea.

Proiectul „Versantul Partizanilor din Apuseni” are deja realizată macheta casei Șușman (foto jos) expusă publicului în holul Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca. De asemenea, Comisia Tehnică pentru Amenajarea Teritoriului și Urbanism (CTATU) din cadrul Consiliul Județean Cluj a avizat favorabil Studiul de Oportunitate privind realizarea proiectului Casei Memoriale Șușman. Ulterior, a fost emis și Avizul de Oportunitate pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ).

Cristina Liana PUȘCAȘ este doctor în Istorie, lector universitar la Universitatea din Oradea, vicepreședintele Asociației Cei 40 de Mucenici. Pe parcursul anului 2020, a realizat pentru BihorJust seria de materiale din ciclul Povești dureroase – povești care nu trebuie uitate! despre rezistența anticomunistă din județul Bihor.