SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Exersează tehnicile de ornamentare de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea și mânuiește la fel de bine acul medical ca acul de cusut. Medicul Florina Buda, specialistă în Anestezie Terapie Intensivă, e mentorul bihorenilor care vor să-și coase propria cămașă tradițională în cadrul clubului ”Prietenii Muzeului Țării Crișurilor”. Aceștia sunt prezenți, o dată pe lună, pe parcursul unui an, la o șezătoare.
Participanții la prima șezătoare, organizată joi, 10 noiembrie, au lucrat, inițial, cu mănuși chirurgicale. Aceasta pentru că spătoaiele prezentate ca modele sunt piese muzeale și acesta e regimul în care pot fi atinse. Cămășile sunt datate între 1876-1930 și au fost achiziționate din sub-zona etnografică Roșia-Pietroasa, la sfârșitul anilor `60.
Lunar, timp de un an, oameni de diverse profesii participă la un proiect de revitalizare a cămășii vechi românești ce se purta pe meleagurile crișene. Inițiator este muzeograful Simona Bala, iar participanții sunt îndrumați de un medic în descoperirea tainelor meșteșugului.
Este vorba despre Florina Buda, medic Specialist Anestezie Terapie Intensivă la Spitalul Municipal „Dr. Gavril Curteanu” din Oradea. Cusutul e alternativa la stresul vieții de medic la ATI.
Prima lecție
Prima șezătoare a avut loc joi seara la Muzeul Țării Crișurilor, iar la finalul proiectului, fiecare participant la proiectul clubului ”Prietenii Muzeului Țării Crișurilor” își va prezenta cămășile în cadrul unui eveniment. La club au aderat oameni de diverse profesii – economiști, profesori, ingineri -, care iubesc tradițiile și frumosul. Chiar dacă majoritare în acest proiect sunt doamnele, există și bărbați dornici să-și coase propria cămașă.
Medicul Florina Buda a venit la șezătoare să le prezinte, la prima lecție, pânzele pe care le pot alege participanții. “Pot opta pentru o pânză făcută de un meșter popular sau pentru o pânză industrială. Sunt pânze mai albe sau mai cenușii, mai dese sau mai puțin dese, în funcție de gusturi. Noi am prezentat patru modele de cămăși femeiești și un model de cămașă bărbătească. Fiecare poate reproduce orice model dorește, dar trebuie să o facă integral, în sensul că nu pot combina modelele”, a explicat doctor Simona Bala.
În primul an, muzeograful și-a propus să aducă în atenția membrilor clubului spătoiul românesc, răspândit îndeosebi în satele din sub-zona etnografică Roșia-Pietroasa și păstrat până spre mijlocul secolului al XX-lea. ”Propunem drept modele spătoaie românești care provin din cămași lungi. Mânecile sunt bogat decorate de-a lungul sau de-a latul lor – cu unul sau cu trei «brațuri», sunt încrețite în partea de sus, la gât, dar și în partea de jos, unde sunt bogat ornamentate. Unele dintre ele au chiar pe muchia cutelor aplicată vechea cusătură ornamentală, numită «scăfătură». Astfel, vom reînvia croiul și tehnicile de ornamentare ale vechilor cămăși de Bihor”, explică Simona Bala.
Atelierul se desfășoară până în luna iunie a anului viitor, cu frecvență lunară.
Partajează acest conținut:
