Avocatul Constantin Neacșu, din cadrul Baroului București, a fost achitat, vineri, de Curtea de Apel Cluj, într-un dosar în care a fost acuzat, alături de alți cinci inculpați, de constituire de grup infracțional organizat și complicitate la înșelăciune, spălarea banilor și evaziune fiscală. Judecătorii au stabilit că nu există probe că avocatul a comis faptele de care este acuzat. În același dosar s-a decis încetarea procesului penal față de un inculpat care a decedat și au fost achitați și ceilalți patru inculpați, printre care Laszlo Gyorgy Kiss, considerat ”părintele off-shore-urilor magnaților din România”. Sorin Ovidiu Vântu, deputatul William Brânză sau Dumitru Creștin sunt doar câteva nume grele care au apelat la serviciile lui Kiss pentru a își deschide off-shore-uri în paradisuri fiscale. Sentința poate fi atacată cu apel.
Extrase din minuta Curții de Apel Cluj cu privire la avocatul Constantin Neacșu și la Gyorgy Laszlo Kiss:
Avocatul Constantin Neacșu:
– În baza art. 396 alin. 5 Cod de Procedură Penală cu referire la art. 17 alin. 2 şi art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod de Procedură Penală, achită pe inculpatul N.C., avocat în Baroul Bucureşti, de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.
– În baza art. 396 alin. 5 Cod de Procedură Penală cu referire la art. 17 alin. 2 şi art. 16 alin. 1 lit. c Cod de Procedură Penală, achită pe inculpatul N C de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii continuate de înşelăciune în forma complicităţii.
– În baza art. 396 alin. 5 Cod de Procedură Penală cu referire la art. 17 alin. 2 şi art. 16 alin. 1 lit. c Cod de Procedură Penală, achită pe inculpatul N C de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii continuate de spălare de bani în forma complicităţii.
În baza art. 396 alin. 5 Cod de Procedură Penală cu referire la art. 17 alin. 2 şi art. 16 alin. 1 lit. c Cod de Procedură Penală, achită pe inculpatul N C de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii continuate de complicitate la evaziune fiscală.
Laszlo Gyorgy Kiss:
– În baza art. 396 alin. 5 Cod de Procedură Penală cu referire la art. 17 alin. 2 şi art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod de Procedură Penală, achită pe inculpatul K L G de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.
– În baza art. 396 alin. 5 Cod de Procedură Penală cu referire la art. 17 alin. 2 şi art. 16 alin. 1 lit. c Cod de Procedură Penală, achită pe inculpatul K L G, de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii continuate de înşelăciune în forma complicităţii.
– În baza art. 396 alin. 5 Cod de Procedură Penală cu referire la art. 17 alin. 2 şi art. 16 alin. 1 lit. c Cod de Procedură Penală, achită pe inculpatul K L G de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii continuate de spălare de bani în forma complicităţii.
– În baza art. 396 alin. 5 Cod de Procedură Penală cu referire la art. 17 alin. 2 şi art. 16 alin. 1 lit. c Cod de Procedură Penală, achită pe inculpatul K L G de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii continuate de complicitate la evaziune fiscală.
Dosarul în care Curtea de Apel Cluj a pronunțat, vineri, soluțiile de achitare se află în faza de rejudecare. La judecata pe fond, toți inculpații au fost achitați, dar procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Sălaj, care au efectuat ancheta în acest caz, au făcut recurs la Curtea Supremă. Înalta Curte a trimis dosarul la Cluj, pentru rejudecare.
Potrivit rechizitoriului întocmit în dosarul deschis în 2012, citat de gazetadecluj.ro, patru persoane, printre care avocatul Neacșu și ”maestrul offsore” Kiss ar fi aderat, în 2007, la grupul infracţional constituit de Ioan Cheregi (mort în 2014) şi Florin Gheorghe Iordache. Scopul celor patru ar fi fost ”sprijinirea sau, după caz, săvârşirea alături de aceştia (de Cheregi și Iordache – n.n.) a infracţiunilor de înşelăciune în activitatea de intermediere în asigurări, spălarea banilor obţinuţi din înşelăciune şi de evaziune fiscală, cu ajutorul unui mecanism controlat în fapt de către aceştia, compus din societăţi româneşti cu asociaţi şi administratori societăţi offshore”.
Potrivit procurorilor DIICOT, cel care ar fi constituit grupul – Ioan Cheregi – ar fi fost sprijinit de ceilalți inculpați printr-un întreg sistem de societăţi şi documente fictive, la construirea şi funcţionarea căruia şi-au adus fiecare aportul, în inducerea în eroare a unor cunoscute societăți de asigurări în activitatea de intermediere în asigurări.
”Schema infracțională pusă la cale de Cheregi și Iordache este de un ridicol absolut: ei au avut falsă reprezentare, pe care eu niciodată nu le-am furnizat-o, că, prin offshore, dau lovitura vieții. Or tocmai asta i-a înfundat! Este ca si cum ai accidenta un om cu mașina, apoi ai vinde-o, iar agentul de la Poliție care întocmește actele (acela fiind eu) ar răspunde. Lucrurile rimează, dar iraționalul unora din noi le ignoră”, a declarat avocatul Neacșu pentru gazetadecluj.ro, după prima hotărâre de achitare.
Extrase din hotărârea de achitare dată de Curtea de Apel Cluj, pe 11 martie 2022 (publicată pe portalul ReJust) – partea care îl vizează pe avocatul Constantin Neacșu:
Verificând apărările inculpatului (Neacșu Constantin – n.n.) prin prisma învinuirii aduse prin rechizitoriul Parchetului, se constată că în actul de sesizare există anumite confuzii în privinţa documentelor întocmite de acesta pentru societăţile lui (Ioan Cheregi – n.n.). Astfel, în volumul IV u.p., f. 227, 209 – 226 se reţine că inculpatul (…) a întocmit documente pentru (…) S.R.L., câtă vreme acesta, în realitate, a redactat acte pentru (…) S.R.L.
Se susţine că inculpatul (…) a redactat acte pentru (…) S.R.L. (identificată prin J31/359/2009), câtă vreme în realitate inculpatul a întocmit documente pentru (….) S.R.L., aşa cum rezultă din actele depuse în vol. IV, f. 314, 315, 310-339.
În rechizitoriu, se reţine că inculpatul a redactat acte pentru (…) S.R.L., câtă vreme, în realitate, inculpatul a întocmit documente pentru (….) S.R.L., astfel cum rezultă din actele depuse în vol. IV filele 227, 209 – 226.
Curtea reţine din examinarea probelor scrise ataşate dosarului, că toate modificările statutare întocmite de către inculpatul (Neacșu) au fost ulterioare încheierii contractelor de mandat, de către suspectul (Ioan Cheregi) cu societăţile de asigurare. Nici una dintre celelalte societăţi, pentru care a redactat actele, la solicitarea părţilor şi conform contractului de asistenţă juridică, nu a avut relaţii contractuale cu părţile civile. Curtea reţine că cesionarii şi noii administratori „Harres Ltd” şi „Podalv Ltd” erau societăţi înregistrate în SUA, puse la dispoziţie de către reprezentanţii (…) SRL, fiind reprezentate tot de către vechiul administrator şi asociat, (…), care era, aşa cum reieşea din acte, unicul lor beneficiar real.
Inculpatul (Neacșu) a învederat faptul că acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care nu şi-a pus problema că actele redactate de el ar putea fi folosite în scop ilegal, cesiunile făcându-se „la vedere”, cu respectarea tuturor prevederilor în materie. Inculpatul a susţinut că numitul (Ioan Cheregi) nu i-a comunicat niciodată că ar fi avut constituite 24 de societăţi comerciale în România, aspect pe care l-a luat la cunoştinţă abia în faza de urmărire penală, cunoscând doar că are „mai multe firme”.
Curtea reţine, din conţinutul contractului de asistenţă juridică nr. (…)/(…).2008, depus în Anexa 3 la dosar, că inculpatul Neacșu a primit de la (Ioan Cheregi) cu titlu de onorariu avocaţial suma de 520 lei pentru o perioadă de 12 luni, de la 08 decembrie 2008 – 07 decembrie 2009 pentru redactarea de acte juridice pentru societăţile aparţinând lui (Ioan Cheregi) ,primind pe lângă această sumă şi contravaloarea transportului şi a cazării la (…) din 08 decembrie 2008.
Nu au fost identificate probe la dosar din care să rezulte că inculpatul ar fi avut un alt beneficiu material ori nepatrimonial în relaţia cu (Ioan Cheregi) sau cu societăţile administrate de acesta. Probele scrise şi testimoniale din faza de urmărire penală, readministrate în faţa Curţii, nu au pus în evidenţă că inculpatul (Constantin Neacșu) ar fi participat la activitatea de inducere în eroare a societăţilor de asigurare de către (Ioan Cheregi), acesta necunoscând la data angajării în vederea redactării actelor privitoare la cesiunile firmelor lui (Cheregi) către societăţi offshore, scopul real al actelor întocmite de suspect.
Curtea reţine că redactarea şi prezentarea la ORC a documentelor de cesiune a părţilor sociale ale celor 4 societăţi aparţinând lui (Ioan Cheregi) nu au condiţionat cu nimic săvârşirea de către acesta a infracţiunilor de înşelăciune, deoarece actele de cesiune nu au fost semnate, în fapt, către terţi necunoscuţi, ci de asociaţi persoane fizice către asociaţi persoane juridice, reprezentate tot de către cedentul (…). Lipsa de implicare a inculpatului (Neacșu) rezultă din faptul că acesta, în calitate de avocat, nu a avut toate elementele necesare unei evaluări obiective a situaţiei, devreme ce toate taxele şi impozitele societăţilor lui (Ioan Cheregi) erau achitate (în caz contrar, neputându-se realiza transmiterea părţilor sociale, conform art. 67 alin. 3 lit. b din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal), iar, pe de altă parte, părţile civile nu au iniţiat nici o acţiune în opoziţie împotriva modificărilor statutare, întocmite de avocatul Constantin Neacșu, conform art. 5 alin. 2 din Legea nr. 26/1990.
În concluzie, Curtea reţine că inculpatul (Neacșu) a îndeplinit strict obligaţiile prevăzute în contractele de asistenţă juridică încheiate în anii 2004 cu societatea (…) SRL şi în anul 2008 cu suspectul (Ioan Cheregi), respectiv acelea de asistenţă şi reprezentare juridică, redactare acte, documente, acţiuni şi cereri. Îndeplinirea acestor obligaţii de către avocat era justificată de necesitatea realizării obligaţiilor sale profesionale, nefiind în mod vădit ilegală.
Partajează acest conținut:
