Curtea de Apel Timișoara a redus la 200.000 de euro valoarea daunelor morale pe care Florin Beniamin Crișan, arădeanul care a ucis-o pe fetița de 4 ani a concubinei sale și i-a incendiat cadavrul pe un câmp. Magistrații au admis apelul inculpatului și au redus de peste 7 ori cuantumul despăgubirilor, stabilite în primă instanță, de Tribunalul Arad, la 1,5 milioane de euro. Curtea de Apel a păstrat însă pedeapsa de 17 ani și patru luni de închisoare, dictată de judecătorii arădeni.
Daunele morale urmează a fi achitate de Crișan mamei fetiței ucise și tatălui natural al acesteia, se arată în hotărârea din 5 mai 2022 a Curții de Apel Timișoara. Este greu de imaginat că ucigașul va avea cum să plătească acești bani, pentru că nici înainte de a fi închis nu avea vreo sursă de venit, muncind cu ziua și folosind puținii bani câștigați pentru a-și cumpăra țigări și droguri.
Argumentele Curții de Apel Timișoara (extrase din hotărârea publicată pe portalul ReJust)
Curtea constată că părțile civile, în calitate de părinți ai victimei minore, în mod evident au suferit ca urmare a decesului acesteia, astfel că daunele morale trebuie să reprezinte o compensare a prejudiciului ce le-a fost cauzat, dată fiind relația afectivă de natură familială. Așa cum a reținut și prima instanță, Curtea constată că din raportul de evaluare psihologică reiese că mama victimei este profund afectată de evenimentul tragic în urma căruia fiica sa în vârstă de 4 ani a decedat, de circumstanțele dramatice în care aceasta a fost ucisă, iar apoi incendiată.
Pe de altă parte, instanța de control judiciar nu poate face abstracție de faptul că, în momentul în care partea civilă (…) a aflat că fiica sa a murit, chiar și în versiunea morții accidentale, ce i-a fost relatată de inculpat, aceasta nu a alertat organele de poliție, nu și-a încunoștințat rudele sau apropiații despre eveniment, iar pe parcursul procesului chiar și-a exprimat o oarecare indulgență față de persoana inculpatului. Toate aceste aspecte trebuie luate în considerare la analiza cuantumului despăgubirilor morale, ce sunt într-o strânsă legătură cu suferința părții civile, relevată de probe.
În privința tatălui biologic al victimei, instanța de control judiciar, în acord cu instanța de fond, apreciază că, într-adevăr, faptul că acesta nu locuia împreună cu fiica sa minoră, nu reprezintă un temei pentru neacordarea despăgubirii morale, așa cum solicită inculpatul, fiind evident că partea civilă (…) a suferit ca urmare a faptului că fiica sa a decedat, în împrejurările faptice reținute în cauză. Cu toate acestea, nu trebuie omis faptul că partea civilă nu a prezentat alte dovezi pertinente, privind implicarea sa în viața minorei și eventuala grijă față de fiica sa, din care să rezulte dimensiunea relației afective.
Curtea constată, de asemenea, așa cum s-a precizat mai sus, că despăgubirile morale, chiar dacă trebuie să acopere o suferință enormă, constând în pierderea prematură a propriului copil, nu trebuie să reprezinte o sancțiune pentru autorul faptei ilicite, nici un mijloc de îmbogățire nejustificată pentru victima faptei ilicite și prejudiciabile. Aceasta întrucât scopul acordării daunelor morale constă în realizarea, în primul rând, a unei satisfacții morale pentru suferințe de același ordin, iar nu a unei satisfacții patrimoniale. Este motivul pentru care aprecierea unor asemenea daune se realizează în echitate și păstrând principiul proporționalității și justului echilibru între natura valorilor lezate și sumele acordate.
Fiind vorba de prejudicii morale, ele nu pot fi reparate strict prin echivalentul lor în bani, întrucât valorile ocrotite nu pot fi evaluate în bani , existând practic o incompatibilitate între natura nepatrimonială a prejudiciului și caracterul patrimonial al despăgubirii. Faptul că reparația trebuie să fie una echitabilă presupune că nu se poate ignora natura valorilor nesocotite dar și că ea nu se poate constitui în temei al înavuțirii , întrucât, în caz contrar, s-ar deturna finalitatea acordării unor astfel de daune, care, așa cum s-a menționat, trebuie să se producă, în primul rând, pe plan afectiv și moral.
Ca atare, instanța de control judiciar, apreciază că sumele solicitate de părțile civile sunt disproporționate față de toate elementele ce circumscriu prejudiciul de natură morală ce se cere a fi acoperit prin această despăgubire, așa cum au fost evocate anterior.
Fetiță ucisă pentru că i-a cerut inculpatului să se joace cu ea
Florin Beniamin Crișan a fost judecat pentru că, pe 27 octombrie 2021, a ucis-o pe fetița de 4 ani a concubinei sale, în casa acesteia din Arad. În timp femeia era internată la Maternitate pentru a naște, bărbatul a rămas singuri cu cei doi copii ai tinerei. Enervat de agitația fetiței, care îi cerea să se joace cu ea, Crișan a lovit-o cu palma peste cap, iar cea mică s-a lovit cu capul de perete. După ce a fumat câteva țigări, individul s-a întors să vadă ce face fetița și a observat că nu are puls.
A încercat să o resusciteze, dar nu a reușit. A luat cadavrul, l-a pus într-un geamantan și l-a transportat cu un taximetru până la marginea Aradului, unde i-a dat foc.
Abia câteva zile mai târziu i-a mărturisit concubinei că fetița ar fi alunecat în baie și i-ar fi dus cadavrul pe un câmp, de teamă, chipurile, să nu fie acuzat de omor.
Procesul lui a durat, în primă instanță, mai puțin de 4 luni, iar apelul – doar două luni. Florin Crișan a primit 16 ani și 8 luni de închisoare pentru violenţă în familie în forma infracţiunii de omor și doi ani de detenție pentru profanare de cadavre. A rezultat astfel o pedeapsă finală de 17 ani și 4 luni de închisoare.
Partajează acest conținut:
