Statul va plăti daune din cauza abuzului comis de DNA împotriva președintei Înaltei Curți, Corina Corbu

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție va primi despăgubiri morale de 200.000 de lei pentru cei patru ani în care a fost suspendată din cauza dosarului în care DNA a trimis-o în judecată pentru o așa-zisa faptă de complicitate la infracțiunea de favorizare a infractorului.

În 23 iulie 2014 procurorul DNA Lucian Papici i-a trimis în judecată pe magistrații ÎCCJ: Gabriela Birsan, Anton Pandrea, Iuliana Pusoiu și Corina Corbu, dar și pe avocații Claudia Gherbovan-Silinescu și Radu Gherbovan-Silinescu, într-un dosar început în 2011 de către procurorul Viorel Cerbu. Rechizitoriul a fost confirmat de către procurorul Danut Volintiru, cel care in 2014 activa ca adjunct al Secției I din parchetul anticorupție.

Cauza s-a soldat cu achitări atât în prima instanța (la 29 noiembrie 2016, la Completul de 3 judecători ÎCCJ), cât și definitiv, în apel.

Prin decizia din 7 iunie 2023 judecătorii ÎCCJ au menținut decizia din 16 iunie 2022, prin care judecătorii de la Curtea de Apel Bucuresti au dispus ca statul român să-i achite Corinei Corbu 200.000 de lei . Cu aceeași ocazie, Curtea de Apel București a redus daunele dispuse initial, în 8 martie 2021, de către la Tribunalul Bucuresti, și anume de 500.000 de lei.

Procesul în care DNA a trimis-o în judecată pe Alina Corbu a durat 3 ani și 10 luni, timp în care aceasta s-a plâns că a fost supusă unor „puternici traume emoţionale” și că a fost „umilită”.

În viziunea președintei ÎCCJ, statul român era obligat „să îşi organizeze instituţiile sale cu atribuţii în sistemul judiciar de aşa manieră încât să nu fie permis niciun fel de abuz împotriva particularilor”, dar și să se asigure că „nu au loc scurgeri de informaţii către presă”.

„Statul român este direct responsabil de modul în care funcţionează presa din România, în condiţiile în care este singurul îndreptăţit să elaboreze o lege a presei, care să impună reguli şi sancţiuni clare, menite a asigura un echilibru real între libertatea de exprimare şi dreptul la respectarea vieţii private, ambele drepturi protejate la acelaşi standard convențional”, a scris Alina Corbu în cererea sa chemare în judecată.

Minuta deciziei ICCJ nr. 1011/2023 din cauza nr. 42359/3/2018:

„Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Statul Roman prin Ministerul Finanțelor împotriva deciziei nr. 972/A din 16 iunie 2022 a Curții de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civilaă. Definitivă”.