Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost sesizată de secția I Civilă a curții supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile care să soluționeze o problemă de drept referitoare la prejudiciul cauzat de prin desfășurarea fără licență sau autorizație a unei activități din domeniul jocurilor de noroc. Sesizarea prealabilă a fost înregistrată la ÎCCJ pe 17 mai 2022.
Conținutul sesizării prealabile:
În interpretarea și aplicarea dispoziţiilor art.1385 alin. (1) și (3) Cod civil, prejudiciul derivat din săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.23 alin. (1) din OUG nr.77 din 24 iunie 2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, în forma în vigoare la data producerii infracțiunii, este prezumat de lege prin dispozițiile art.13 alin. (1), art.14 alin. (2) lit.b (i) şi art.15 alin. (6) lit. (a) și anexa din același act normativ?
Texte de lege invocate:
– art.1385 alin. (1) și (3) Cod civil – Întinderea reparației: (1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.
(3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câştigul pe care în condiţii obişnuite el ar fi putut să îl realizeze şi de care a fost lipsit, precum şi cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
– art.23 alin. (1) din OUG nr.77 din 24 iunie 2009 – (1) Desfășurarea fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
– art.13 alin. (1) din OUG nr.77 din 24 iunie 2009 – (1) Acordarea licenței de organizare a jocurilor de noroc, respectiv acordarea autorizației de exploatare a jocurilor de noroc se realizează cu perceperea de taxe. Organizatorii de jocuri de noroc au obligativitatea să întocmească și să depună la O.N.J.N. o declarație lunară, la data și sub forma unui formular-tip, aprobată prin ordin al Președintelui O.N.J.N., însușită de administratorul societății – pentru jocurile de noroc tradiționale sau de persoana autorizată – pentru jocurile de noroc la distanță, în care să evidențieze veniturile din jocuri de noroc așa cum sunt ele definite la art. 1^1 din prezenta ordonanță de urgență, precum și suma ce trebuie achitată pentru plata taxei de licență și de autorizare pe fiecare tip de joc de noroc în parte.
– art.14 alin. (2) lit.b (i) din OUG nr.77 din 24 iunie 2009 – (2) Taxele aferente activităților din domeniul jocurilor de noroc se plătesc de către operatorii economici organizatori, după cum urmează: (…)
b) taxa anuală aferentă autorizației de exploatare a jocurilor de noroc:
(i) pentru jocurile de noroc caracteristice activității cazinourilor, taxa se datorează pentru fiecare mijloc de joc și se plătește în 4 rate trimestriale egale, astfel:
A. pentru primul trimestru – până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care documentația a fost aprobată;
B. pentru celelalte trimestre – până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din trimestru (respectiv 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie și 25 decembrie) pentru trimestrul următor;
– art.15 alin. (6) lit. (a) din OUG nr.77 din 24 iunie 2009 – (6) Numărul minim de mijloace de joc, locații sau dotări tehnice pentru care se poate solicita autorizarea este:
a) pentru jocurile tip slot-machine, numărul minim de mijloace de joc care pot fi exploatate de același operator economic este de 75 de slot-machine, care pot fi exploatate în cadrul aceleiași locații sau în locații diferite. Dacă numărul autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc plătite de organizator scade sub numărul prevăzut în prezenta ordonanță de urgență, licența de organizare a jocurilor de noroc se revocă de drept, fără îndeplinirea altor proceduri prealabile. Numărul de slot-machine, pentru fiecare locație, este de:
(i) sala de jocuri – minimum 20 slot-machine pentru municipiul București sau minimum 12 slot-machine în alte locații decât municipiul București. În spațiile în care se desfășoară acest gen de activitate ca activitate principală se pot desfășura doar activități economice de tip bar, restaurant și inclusiv cele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență. Pentru această categorie se va acorda autorizație clasa A, conform pct. 1 subpct. II din anexă;
(ii) maximum trei aparate electronice atribuitoare de câștiguri cu risc limitat, pentru spațiile în care se desfășoară alte activități cu caracter economic, amplasarea, organizarea și exploatarea mijloacelor de joc respective fiind realizate distinct în cadrul locației numai de către un singur organizator. Pentru această categorie se va acorda Autorizație Clasa B, conform punctului 1 subpunctul II din anexa la prezenta ordonanță de urgență;
(iii) maximum cinci slot-machine, pentru locațiile autorizate pentru activitatea de pariuri. Pentru această categorie se va acorda Autorizație Clasa A, conform punctului 1 subpunctul II de la anexa ce face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență;
(iv) minimum 50 de mijloace de joc interconectate în sistemul de joc «jack-pot», în situația în care mijloacele de joc sunt exploatate în cel puțin două locații;
(v) minimum două terminale (posturi) de joc pentru jocurile tip slot-machine care sunt construite într-o singură entitate și la care exploatarea se realizează de la mai multe terminale (posturi) de joc;
(vi) minimum două slot-machine, pentru locațiile autorizate pentru activitatea de jocuri de noroc definite la art. 10 alin. (1) litera p). Pentru această categorie se va acorda Autorizație Clasa A, conform punctului 1 subpunctul II din prezenta ordonanță de urgență.
Punctul de vedere al completului de judecată
Punctul de vedere al completului este acela că, în cazul exploatării jocurilor de noroc fără autorizație și fără licență de funcționare de către o persoană fizică sau o persoană juridică, prejudiciul cauzat statului pentru încălcarea dreptului său de monopol îl reprezintă contravaloarea tuturor taxelor prevăzute de lege pentru oblinerea licenței și a autorizației de exploatare (prejudiciul fiscal) și nu doar taxa anuală achitată pentru licență, precum și taxa de exploatare raportată la numărul efectiv de aparate exploatate.
Persoana fizică sau juridică ce nu respectă dispozițiile legale privind licențierea și autorizarea în domeniul jocurilor de noroc, pe lângă faptul că săvârșește o infracțiune prin încălcarea monopolului de stat, privează statul de taxele fiscale pe care acesta le-ar fi încasat în situația desfășurării corecte a acestei activități.
Ca atare, în acest gen de cauze, prejudiciul cauzat statului prin săvârșirea faptei ilicite de către persoana fizică cercetată penal nu poate cuantificat în raport de numărul de aparate exploatate efectiv fără respectarea dispozițiilor legale, ci se raportează la contravaloarea taxelor, stabilite prin norma specială,
pe care statul le-ar fi încasat la momentul autorizării persoanei interesate în desfășurarea unei astfel de activități. Or, taxele respective sunt prestabilite în lege și se plătesc anticipat, fiind calculate prin raportare la un număr minim, indicat în textul de lege, de mijloace de joc, locații sau dotări tehnice pentru care se poate solicita autorizarea, astfel că și prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii există și este prezumat ca fiind constituit din contravaloarea acestor taxe fiscale, cu titlu de beneficiu nerealizat, al cărui caracter cert nu poate fi contestat.
Prejudiciul este datorat de autorul infracțiunii reglementate de art.23 din OUG nr.77/2009, indiferent că este persoană fizică sau juridică și independent de faptul că legea permite organizarea de jocuri de noroc doar operatorilor economici, întrucât suntem pe tărâmul răspunderii civile delictuale, fapta ilicită constând tocmai în organizarea acestor activități fără respectarea condițiilor legale.
În consecință, prejudiciul cauzat de desfășurarea fără licență sau autorizatie a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc este prezumat de lege prin dispozițiile art.13 alin.1, art.14 alin.2 lit.b (i) și art.15 alin.6 lit.a și anexa din același act normativ și se raportează la taxele pe care statul le-ar fi încasat în condițiile în care activitatea în discuție ar fi fost autorizată.
A evalua prejudiciul în funcție de numărul de aparate de joc efectiv utilizate, număr mai mic decât cel minim prevăzut de lege și pentru care există obligația de plată a taxelor în mod anticipat, indiferent dacă se exploatează sau nu acest număr maxim, taxe care sunt datorate chiar și în condițiile în care numărul de aparate pentru care s-a dat autorizația de funcționare scade ulterior, înseamnă a crea o lex tertia.
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
Partajează acest conținut:
