Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată cu o problemă de drept care se referă la admiterea unui recurs de către Curtea Supremă în al doilea ciclu procesual. În această situație, ÎCCJ va reține cauza pentru rejudecarea apelului – este întrebarea la care solicită un răspuns Secția I Civilă a instanței supreme.
Sesizarea prealabilă a fost formulată într-un proces al cărui obiect îl reprezintă dreptul de autor și drepturile conexe și a fost înregistrată la Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept în materie civilă pe data de 3 octombrie 2022.
Conținutul sesizării prealabile
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 497 din Codul de procedură civilă, în forma modificată prin Legea nr. 310/2018:
În cazul în care, în al doilea ciclu procesual, s-ar pune problema admiterii recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, această instanţă de recurs, casând decizia recurată, va reţine cauza pentru rejudecarea apelului?
Dacă răspunsul este afirmativ, în rejudecarea apelului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sunt aplicabile prevederile art. 498 şi art. 501 din Codul de procedură civilă?
Dacă răspunsul este negativ, în ce situaţii s-ar putea pronunţa o a doua soluţie de casare cu trimitere a cauzei spre rejudecare?
Texte de lege invocate:
– Art. 497 din Codul de procedură civilă, în forma modificată prin Legea nr. 310/2018 – Soluțiile pe care le poate pronunța Înalta Curte de Casație și Justiție: Înalta Curte de Casație și Justiție, în caz de casare, trimite, o singură dată în cursul procesului, cauza spre o nouă judecată instanței de apel care a pronunțat hotărârea casată ori, atunci când este cazul și sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 480 alin. (3), primei instanțe, a cărei hotărâre este, de asemenea, casată. Atunci când interesele bunei administrări a justiției o cer, cauza va putea fi trimisă oricărei alte instanțe de același grad, cu excepția cazului casării pentru lipsă de competență, când cauza va fi trimisă instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent potrivit legii. În cazul în care casarea s-a făcut pentru că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești sau când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, cererea se respinge ca inadmisibilă.
– Art. 498 din Codul de procedură civilă – Soluţiile pe care le pot pronunţa alte instanţe de recurs:
(1) În cazul în care competenţa de soluţionare a recursului aparţine tribunalului sau curţii de apel şi s-a casat hotărârea atacată, rejudecarea procesului în fond se va face de către instanţa de recurs, fie la termenul la care a avut loc admiterea recursului, situaţie în care se pronunţă o singură decizie, fie la un alt termen stabilit în acest scop.
(2) Instanţele prevăzute la alin. (1) vor casa cu trimitere, o singură dată în cursul procesului, în cazul în care instanţa a cărei hotărâre este atacată cu recurs a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului sau judecata s-a făcut în lipsa părţii care a fost nelegal citată, atât la administrarea probelor, cât şi la dezbaterea fondului. În vederea rejudecării, cauza se trimite la instanţa care a pronunţat hotărârea casată ori la altă instanţă de acelaşi grad cu aceasta, din aceeaşi circumscripţie. Dispoziţiile art. 497 se aplică în mod corespunzător, în caz de necompetenţă, de depăşire a atribuţiilor puterii judecătoreşti şi de încălcare a autorităţii de lucru judecat.
– Art. 501 din Codul de procedură civilă – Judecata în fond după casare:
(1) În caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanţa care judecă fondul.
(2) Când hotărârea a fost casată pentru încălcarea regulilor de procedură, judecata va reîncepe de la actul anulat.
(3) După casare, instanţa de fond va judeca din nou, în limitele casării şi ţinând seama de toate motivele invocate înaintea instanţei a cărei hotărâre a fost casată.
(4) În cazul rejudecării după casare, cu reţinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege.
Argumentele din încheierea de sesizare a ÎCCJ
Potrivit încheierii de sesizare a ÎCCJ, chestiunea de drept supusă dezbaterii decurge din modul de interpretare a sintagmei ”o singură dată în cursul procesului”, alăturată soluției de casare, din cuprinsul art. 497 Cod de procedură civilă și interesează soluționarea pe fond a recursului, întrucât de dezlegarea ce i se va da depinde modul în care Înalta Curte va proceda în ipoteza admiterii recursului, pentru a doua oară în procesul ce vizează cauza în care a fost formulată sesizarea prealabilă.
În primul ciclu procesual parcurs în cauză, recursul a fost admis, dispunându-se, în consecință, casarea deciziei de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel. Astfel, se pune problema de a ști, în interpretarea și aplicarea art. 497 Cod de procedură civilă, în forma conturată prin legea 310/2018, cum va proceda ÎCCJ în situația în care ar admite recursul și ar casa decizia de apel, respectiv dacă este permis a se trimite din nou cauza spre rejudecare sau dacă instanța supremă va reține cauza spre judecare în fond. În acest ultim caz, se ridică problema dispozițiilor legale aplicabile judecății în fond după casare.
Chestiunea de drept este una veritabilă, pentru că sunt posibile interpretări diferite ale art. 497 din Codul de procedură civilă, din cauză că – susține instanța de trimitere – acest text este incomplet și nu este corelat cu alte dispoziții legale.
Astfel, introducerea în text, în anul 2018, a sintagmei ”o singură dată în cursul procesului” nu a fost însoțită de o modificare legislativă prin care să se indice ori din care să reiasă soluția de trimitere sau de reținere a cauzei, ce trebuie pronunțată de ÎCCJ în cazul unei noi casări, precum și cazurile în care trebuie pronunțată una sau alta dintre soluții. Nu a fost inserată nici vreo trimitere la alte dispoziții legale care, eventual, să fie aplicate în mod corespunzător.
”A fost păstrată, în schimb, distincția dintre soluțiile pe care le poate pronunța Înalta Curte, din art. 497, și soluțiile pe care le pot pronunța alte instanțe de recurs, din art. 498. Casarea cu trimitere continuă să reprezinte regula în cazul recursului de competența ÎCCJ, în timp ce, potrivit art. 498, alin. 2, se păstrează regula casării cu reținere, în cazul tribunalelor și al curților de apel, cu precizarea clară a situațiilor de excepție, în care cauza poate fi trimisă în vederea rejudecării”, se arată în încheierea Secției I Civile a curții supreme.
Aceste inadvertențe legislative denotă, în opinia completului de judecată, caracterul veritabil, dar și dificultatea problemei de drept supuse clarificării, existând posibilitatea interpretării diferite a legii și riscul creării unei practici judiciare neunitare în dezlegarea acestei chestiuni de drept.
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
Partajează acest conținut:
Comments 1