SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Curtea de Apel Oradea a formulat o sesizare către Înalta Curte de Casație și Justiție prin care solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept care vizează infracțiunea de violare a vieții private în modalitatea incriminată de art. 226 alin. 2 Cod penal. Sesizarea a fost făcută într-un proces în care un inculpat este acuzat că, din răzbunare, a distribuit pe internet o filmare cu caracter sexual, realizată cu acordul părții vătămate.
Curtea de Apel Oradea a solicitat Curții Supreme un răspuns la următoarea situație:
”Dacă tipicitatea infracţiunii de violare a vieţii private în modalitatea incriminată de art. 226 alin. 2 Cod penal este condiţionată de deţinerea unor sunete, convorbiri ori imagini realizate fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinţa sau încăpere ori dependință ţinând de acestea sau a unei convorbiri private.”
Starea de fapt
Instanța de judecată a reținut că în cursul anului 2013, partea vătămată l-a cunoscut pe inculpat la un club de dans, iar la începutul anului 2016, ca urmare a despărțirii de soțul său, femeia a început să meargă mai des la clubul de dans și să ia lecții private cu inculpatul, care era instructor de dans. Astfel, au ajuns să planifice participarea la concursuri de dans ca parteneri. În acest context, cei doi au întreținut și relații sexuale, iar inculpatul, cu acordul persoanei vătămate, a filmat unul dintre actele sexuale.
La începutul anului 2017, persoana vătămată a întrerupt relația cu inculpatul și a păstrat o legătură de amiciție cu acesta. După mai bine de un an, femeia a început o relație cu o altă persoană, actualul său partener de viață.
”În momentul în care inculpatul a aflat că persoana vătămată s-a implicat într-o altă relație, a început să o urmărească și să îi trimită diverse mesaje și e-mailuri. În iulie 2018, după ce a purtat o discuție cu persoana vătămată, inculpatul i-a trimis mai multe mesaje, prin care a încunoștințat-o că va posta poze indecente cu aceasta pe intemet, o va face ”vedetă” și va trimite la locul său de muncă, pozele pe care le are cu ea în ipostaze intime pentru a o distruge”, se arată în încheierea de sesizare a ÎCCJ.
Câteva săptămâni mai târziu, partea vătămată a fost anunțată de mai multe persoane, prin mesaje pe Facebook, că pe un site pornografic exista o filmare ce o prezenta întreținând relații sexuale cu inculpatul. Cercetările ulterioare au arătat că inculpatul a postat filmarea pe mai multe site-uri pentru adulți. Ulterior, în luna octombrie 2018, acesta i-a trimis femeii un mesaj prin care și-a cerut scuze și a atașat o copie a unui e-mail din care rezultă că a formulat cereri de retragere a filmărilor de pe internet.
Procurorul de caz a reținut că infracțiunea de șantaj nu este tipică obiectiv, neexistând o constrângere și nicio dobândire în mod injust a unui folos patrimonial sau nepatrimonial de către inculpat.
În ceea ce privește infracțiunea de hărțuire s-a reținut că, de asemenea, aceasta nu este tipică nici obiectiv și nici subiectiv, inculpatul fiind o singură dată la locuința persoanei vătămate, pentru a discuta cu privire la relația dintre ei și i-a trimis un singur mesaj prin care i-a cerut să se întâlnească, faptele inculpatului neavând un caracter repetat, inculpatul neurmărind nici hărțuirea persoanei vătămate și nici să-i creeze acesteia o stare de temere.
Referitor la infracțiunea de violare a vietii private, prevăzute de art.226 alin. (1) și alin. (2) Cod Penal, procurorul de caz a reținut că nici în acest caz nu sunt întrunite elementele constituite ale acesteia, câtă vreme, din analiza textului art. 226 alin. (1) Cod penal, rezultă că, pentru a întruni elementele constitutive ale infracțiunii, fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini trebuie să fie realizate fără drept, or, în speță, din probele administrate, rezultă că înregistrarea postată de inculpat pe mai multe site-uri pentru adulți a fost realizată cu acordul persoanei vătămate.
În cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru infracțiunile de hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (1) și (2) Cod Penal, violarea vieții private, prevăzută de art. 206 alin. (1) și (2) Cod penal, și șantaj, prevăzută de art. 207 alin. ( 1) și (2) Cod penal. Câteva zile mai târziu, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de inculpatul (…) doar pentru infracțiunea de violarea vieții private, prevăzută de art. 226 alin. (1) și (2) Cod Penal, pentru această infracțiune fiind pusă în mișcare și acțiunea penală, prin ordonanța din 16 ianuarie 2019.
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
Partajează acest conținut:
