Titlul problemei de drept: este sau nu scutit de plata taxelor judiciare de timbru Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în perioada 1945-1989, în calea de atac îndreptată împotriva hotărârilor prin care au fost soluţionate cereri formulate de persoane fizice, pentru obligarea la acordarea unuia dintre titlurile reglementate de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 341/2004? (Curtea de Apel Timișoara)
- Materia: contencios administrativ şi fiscal
- Subcategoria: contencios administrativ şi fiscal
- Act normativ incident: art. 3 alin. 1 din Legea nr. 341/2004, art. 30 al.1 din O.U.G. nr.80/2013
- Cuvinte cheie: scutire taxă timbru
Practica judiciară
Din expunerea problemei de drept sesizate de Curtea de Apel Timişoara rezultă că pe rolul acestei instanţe s-au aflat dosare în care s-au conturat următoarele opinii:
(A) Într-o primă opinie, s-a reţinut obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru, avându-se în vedere că în Legea nr.341/2004 nu este prevăzută nicio scutire de la plata taxei de timbru, iar pe de altă parte dispoziţiile art.30 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013 nu pot fi interpretate extensiv, acţiunile respective neavând ca obiect venituri publice. În plus, faţă de art.1 din H.G. nr. 563/2015, deşi aflat în subordinea Guvernului, petentul are personalitate juridică, astfel încât în cauză nu sunt incidente dispoziţiile legale prevăzute de art.30 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013, cererea de reexaminare formulată fiind respinsă cu această motivare.
(B) Într-o altă opinie, contrară, s-a arătat că în dosarul nr.2085/108/2018/a1, prin încheierea nr.11/19.03.2019, Curtea de Apel Timişoara a reţinut că reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989 la recunoaşterea calităţii de Luptător cu Rol Determinant la Declanşarea şi Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, conform art.3 alin.1 lit.b) pct.3 din Legea nr.341/2004, astfel cum a fost modificată prin OG nr.95 din 29.12.2014. Au fost reţinute dispoziţiile art.30 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru rap. la art.1 din H.G. nr.563/2015. Astfel fiind, s-a considerat că recursul formulat de petentul Secretariatul de Stat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru, potrivit art.30 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013, motiv pentru care Curtea în temeiul art.39 din O.U.G. nr.80/2013 a admis cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru şi a dispus scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei, stabilită în cauză.
Opinia referentului
Nu a fost exprimată.
Opinia formatorului INM
Reţinem din conţinutul O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru următoarele norme legale:
- art.1: „(1) Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti (…) sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă. (2) Taxele judiciare de timbru sunt datorate, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de către toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti (…). (3) În cazurile anume prevăzute de lege, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, (…) sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.”;
- art.29: „(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la: (…)”;
- art.30 alin.1: „Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice. (2) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe şi din dobânzi şi comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum şi veniturile bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, precum şi veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.”. [s.n.]
Din textele de lege amintite reţinem că regula generală în materie de taxe judiciare de timbru este că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxei în discuţie (art.1 alin.1 din O.U.G. nr.80/2013), în timp ce scutirea de la obligaţia de plată are caracter de excepţie, ceea ce implică existenţa unei norme speciale care să o reglementeze. Cum această din urmă normă juridică are caracter special și excepțional, ea va fi interpretată în mod limitativ, fără extinderea sa dincolo de domeniul de aplicare stabilit de legiuitor. Mai reținem că prin O.U.G. nr.80/2013 legiuitorul reglementează în principal aspecte de plată a taxei judiciare de timbru pentru „acțiuni” și „cereri” ce implică sesizarea instanțelor judecătorești în sensul art.30 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, anume „cereri în justiţie” cu caracter principal, accesoriu, adiţional şi incidental, sau căi de atac ordinare şi extraordinare.
În concret, apreciem că nu poate fi reţinută incidenţa art.30 din O.U.G. nr.80/2013, în condiţiile în care obiectul unor astfel de cereri în justiţie nu vizează venituri publice, astfel cum sunt acestea definite de alin.2 al art.30 din OUG nr. 80/2013, ci o pretinsă conduită administrativă legală a Secretariatului de Stat sub aspectul recunoaşterii titlurilor consacrate de Legea nr.341/2004, iar partea recurentă – pârâtă nu se încadrează printre autorităţile şi instituţiile publice scutite întotdeauna de la plata taxei judiciare de timbru indiferent de obiectul procesului.
În acest din urmă sens, art.1 din H.G. nr.563/2014 prevede că „Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989, denumit în continuare SSRML, funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care asigură şi coordonează la nivel central aplicarea reglementărilor legale în vigoare referitoare la revoluţionarii din decembrie 1989, la luptătorii în rezistenţa anticomunistă, respectiv la foştii deţinuţi politici, precum şi la persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.”. [s.n.]
Aşadar, deşi din perspectiva organizării administraţiei publice se află în subordinea acestuia, Secretariatul de Stat constituie o persoană juridică distinctă de Guvernul României, motiv pentru care nu se identifică în sensul art.30 din OUG nr.80/2013 cu Guvernul României sau cu un alt subiect de drept dintre cele enumerate expres şi limitativ de acel text legal, pentru a beneficia de facilitatea de scutire invocată raportat la textul legal amintit.
Altfel spus, art.30 din O.U.G. nr.80/2013 fiind un text legal de excepţie, care consacră scutiri de la obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru, va fi interpretat şi aplicat de manieră strictă, exclusiv la persoanele juridice de drept public enumerate în conţinutul său ori la ipoteza premisă vizând venituri publice atunci când acţionează orice altă instituţie publică.
În concluzie, apreciem că pentru calea de atac a recursului formulată de autoritatea publică în discuţie este datorată o taxă judiciară de timbru potrivit art.24 sau art.25 din O.U.G. nr.80/2013, în funcţie de specificul soluţiei pronunţate de prima instanţă şi motivele de casare / nelegalitate dezvoltate de recurent.
În final, faţă de generalitatea prezentării problemei, amintim totuşi din textul Legii nr.341/2004 art.4 alin.2 – „Reglementările prevăzute de legislaţia privind pensiile, proprie fiecărui plătitor, referitoare la stabilire, plată, modificare, suspendare, reluare, încetare, expertizare, revizuire, contestare şi recuperare a sumelor încasate necuvenit, se aplică şi indemnizaţiilor prevăzute de lege, dacă aceasta nu dispune altfel.”, respectiv art.29 alin.1 lit. din O.U.G. nr.80/2013 – „Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la: a) stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;”, astfel că soluţia expusă mai sus este valabilă, cu excepţia cererilor în justiţie al căror obiect priveşte acordarea indemnizaţiilor stabilite de Legea nr.341/2004.
Punctul de vedere al Secției de contencios administrativ și fiscal a ÎCCJ
În sensul opiniei exprimate de formatorul INM.
Opinii exprimate de participanții la întâlnire
În unanimitate a fost agreată opinia formatorului INM.
Această problemă de drept a fost discutată la întâlnirea președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel – Craiova, 17-18 octombrie 2019.
Partajează acest conținut:
