Traseu cultural de patrimoniu, propus prin proiectul de restructurare a clădirii fostei fabrici ”Lemnul”, din Oradea

Primăria Oradea vrea să elaboreze un plan urbanistic zonal de restructurare în incinta fabricii Lemnul, a cărei clădire se află în curs de clasare ca monument istoric. Un plan urbanistic zonal a fost inițiat de o firmă din Vaslui, care propune construirea unui ansamblu în zona centrală protejată a Oradei.

“Noua unitate funcțională operațională va fi cu o structură funcţională mixtă, caracterizată de diversitatea de activităţi cu acces public, situate la parter, şi locuirea de tip colectiv situată la nivelele superioare ale imobilelor multifuncţionale”, se arată în anunțul făcut de Primăria Oradea. Solicitantul propune însă un regim de înălțime mai mare decât cel reglementat, fapt pentru care este necesară elaborarea unei documentații de urbanism (PUZ) pe aria delimitată de străzile Evreilor Deportați, Constantin Tănase, Mihail Kogălniceanu și Crinului.

“Urmare a închiderii și destructurării infrastructurii de producție a fabricii Lemnul, restructurarea urbană a incintei fostei fabrici de mobilă Lemnul, fosta distilerie Moskovits, din fondul construit istoric a rămas doar un corp (turn și navă – foto stânga – n.n.), restul imobilelor fiind anexe industriale sau clădiri fără valoare. Toate acestea au fost investigate în studiul istoric. Acesta relevă valoarea unor imobile pe partea opusă a străzii Evreii Deportați, ca parte a fostului ansamblu istoric industrial, mult mai întins.Din punct de vedere urbanistic, parcelele fac parte din zona protejată cu acces principal din Strada Eroilor Deportați (fosta Sucevei)”, se arată în memoriul de urbanism depus.

În fapt, societatea din Vaslui vrea ajustarea prin PUZ a unor parametri de conformare: “Solicitarea se bazează pe situația particulară a parcelelor în cauză, în acest caz fiind vorba de dimensiunea semnificativă a terenului disponibil și de frontul și profunzimea mare a acestuia. Poziționarea centrală pe parcelă a corpului valoros al distileriei condiționează mobilarea cu corpuri noi pe o bandă construită de-a lungul străzii, cu un braț perpendicular pe aceasta. Această opțiune de mobilare acordă spațiul necesar corpului istoric, eliberându-l de anexe și corpuri noi. În jurul acestuia se propune un scuar public, cu vegetație masivă pe teren natural, dar și suprafețe semi-sigilate pentru utilizare gastronomică și evenimente culturale și sociale.”

Este propus un ”traseu cultural de patrimoniu”

Toate fronturile corpurilor interioare sau în curte vor avea la parter spații de interes public, cu servicii conexe de proximitate, gastronomie, spații expoziționale dedicate patrimoniului industrial construit pus în valoare prin proiect și al orașului în general, asigură solicitanții.

“Pentru beneficiul general, alături de reabilitarea corpului istoric, în traseele pietonale de interes public prin care se va permite accesul la corpul istoric va fi inclusă și Sinagoga, prin cooperare cu Federația Comunităților Evreiești, cu care au fost deja ințiate demersuri în acest sens. Astfel se propune un traseu cultural de patrimoniu cu legătură directă cu centrul orașului, peste Criș, pe direcția de parcurgere firească. Funcțiunile propuse au profil dual, cu caracter public și privat. Acestea îmbină corpurile valoroase, care vor avea acces public nerestricționat, dar și o zonă cu caracter intim, privat, dedicată segmentului rezidențial. Funcțiunile publice se distribuie în corpul istoric – profil gastronomic și cultural și în corpul nou de la stradă la parter – comerț și servicii de proximitate. Funcțiunile private sunt reprezentate de apartamente la etajele superioare și în corpul din curte”, se arată în memoriul de urbanism.

Arhitectul Eugen Pănescu consideră că parcela proiectului este deschisă public, fără îngrădiri sau limitări de acces, care permite contactul direct cu unele dintre cele mai valoroase elemente de patrimoniu industrial și religios din Oradea. “Curțile plantate și înverzite masiv, dedicate exclusiv accesului pietonal, vor permite rezidenților și vizitatorilor petrecerea timpului în deplină siguranță față de traficul auto, cu confortul serviciilor alăturate, contact direct cu patrimoniul restaurat și într-un microclimat vegetal similar unui scuar de cartier. Aceste beneficii asigură șansele coeziunii sociale și ale unei bune vecinătăți”, spune Pănescu.