Senatul României a adoptat cu majoritate propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 666 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Proiectul de lege a trecut cu 83 de voturi pentru, un singur vot împotrivă și 17 abțineri, demonstrând un consens larg asupra necesității acestei reforme.
Inițiativa legislativă vizează simplificarea procedurii de încuviințare a executării silite, o etapă a procesului civil care până acum a creat dificultăți atât pentru cetățeni, cât și pentru sistemul judiciar. Potrivit inițiatorilor, modificările propuse contribuie la soluționarea a două probleme majore: durata excesivă a proceselor și deficitul de personal din instanțe. Ambele probleme afectează calitatea actului de justiție și încrederea publicului în acest sistem.
Conform raportului privind starea justiției din 2023, întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), volumul de activitate al instanțelor a fost extrem de ridicat în perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2023, înregistrându-se un total de 3.214.079 dosare. Acest volum uriaș sugerează că aproape fiecare familie din România are un membru implicat într-un proces civil sau penal.
În mod special, procedura de încuviințare a executării silite a reprezentat o povară considerabilă pentru instanțe. Într-un an, s-au înregistrat 539.414 astfel de cauze, ceea ce reprezintă peste 50% din totalul cauzelor civile nou intrate la judecătorii. Prin actualul mecanism, un executor judecătoresc trebuie să solicite instanței aprobarea punerii în executare a unui titlu executoriu – adesea o hotărâre judecătorească deja investită cu putere executorie. Această procedură, calificată drept o „formă fără fond” de către inițiatori, contribuie la lungirea proceselor și oferă doar aparenta unei verificări suplimentare a forței executorii.
Propunerea de modificare și completare a articolului 666 introduce două noi alineate, care elimină necesitatea încuviințării de către instanță a executării silite pentru hotărârile judecătorești care sunt deja executorii potrivit legii. Conform noului alineat (2), executorul judecătoresc va putea încuviința direct executarea printr-o încheiere, reducând astfel din timpul necesar acestei proceduri. De asemenea, se păstrează verificarea executorialității pentru alte tipuri de titluri executorii, cum ar fi contractele de vânzare-cumpărare sau contractele de împrumut.
Eliminarea necesității aprobării de către instanță în cazul hotărârilor judecătorești va reduce semnificativ volumul de activitate al judecătoriilor, care sunt cele mai aglomerate instanțe din România. Conform raportului CSM, judecătoriile gestionează un număr de cauze ce variază semnificativ, unele ajungând chiar la peste 30.000 de dosare anual, cum este cazul instanțelor de sector din București sau al celor din reședințele de județ.
Resursele astfel eliberate vor putea fi utilizate pentru soluționarea altor litigii și redistribuite către alte instanțe, contribuind astfel la reducerea duratei proceselor și la creșterea calității actului de justiție.
Redăm în cele ce urmează modificările legislative:
Art. I Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
Articolul 666 se modifică, dându-se o nouă numerotare alineatelor, și va avea următorul cuprins:
(1) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviințarea executării de către instanța de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) și dovada achitării taxei judiciare de timbru.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică titlurilor executorii reprezentate de hotărâri judecătorești care sunt executorii potrivit legii. În cazul acestor titluri executorii, încuviințarea executării silite se va realiza de către executorul judecătoresc prin încheiere. Prevederile alin. (3) – (7) se aplică în mod corespunzător.
(3) Cererea de încuviințare a executării silite privind titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătorești, se soluționează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanță, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părților. Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunțare. Încheierea se comunică din oficiu, de îndată, executorului judecătoresc, precum și creditorului.
(4) Încheierea va cuprinde, în afara mențiunilor prevăzute la art. 233 alin. (1), arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, atunci când aceasta este determinată sau determinabilă, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviințat urmărirea, când s-a încuviințat urmărirea silită a bunurilor debitorului și modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta.
(5) Încuviințarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a solicitat încuviințarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalitățile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviințarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul țării. De asemenea, încuviințarea executării silite se extinde și asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviințate.
(6) Instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă:
- cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat;
- înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
- înscrisul nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege sau alte cerințe în cazurile anume prevăzute de lege;
- creanța nu este certă, lichidă și exigibilă;
- debitorul se bucură de imunitate de executare;
- titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
- există alte impedimente prevăzute de lege.
(7) Încheierea prin care instanța sau executorul judecătoresc admite cererea de încuviințare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac, însă poate fi cenzurată în cadrul contestației la executare silită, introdusă în condițiile prevăzute de lege. Dispozițiile art. 712 alin. (3) rămân aplicabile.
(8) Încheierea prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite pronunțată conform alin. (1) poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se soluționează apelul se comunică, din oficiu, de îndată, și executorului judecătoresc.
(9) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de încuviințare a executării silite emisă de executorul judecătoresc potrivit alin. (2) se poate formula de către creditor, în termen de 15 zile de la comunicare, contestație la executare, la instanța de executare, în condițiile art. 712 și următoarele.
