Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri 27 septembrie, legea privind modificarea articolului 369 din Codul penal care se referă la incitarea la violenţă, ură sau discriminare.
Textul propus pentru art. 369 Cod penal are următorul cuprins:
„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”
Actul normativ a stârnit însă controverse în societatea civilă, existând temeri că politicienii se vor folosi de ea pentru a îngrădi dreptul la opinie şi pentru a-i descuraja pe protestatari care s-ar putea trezi cu închisoare sau amenzi foarte mari pe motiv că incită la ură contra unei persoane pe motiv că are o anumită apartenenţă politică.
Legea vine după ce la data de 19.04.2023, Comisia Europeană adoptat un pachet decizional privind cazurile de încălcare a dreptului UE în domeniul justiției. Printre deciziile adoptate în acest context se numără și emiterea scrisorii suplimentare de punere în întârziere în cauza 2016/2075 – având ca obiect neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal.
Conform evaluării Comisiei Europene, deși România a soluționat aspectele problematice formulate în scrisoarea inițială de punere în întârziere din data de 30.10.2020, art. 369 C. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 170/2022 pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (M. Of. nr. 548 din 06 iunie 2022), prezintă un nou aspect problematic și, prin urmare, România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul art. 1 alin. (1) lit. (a) din Decizia-cadru menționată.
În opinia Comisiei Europene, prin modificările aduse articolului 369 din Codul penal a fost introdusă o condiție suplimentară pentru sancționarea faptei ca infracțiune, și anume condiția ca criteriile de discriminare enumerate în cuprinsul articolului să fie considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte. Comisia consideră că acest aspect reprezintă o cerință suplimentară, neprevăzută la art. 1 alin. (1) lit. (a) din Decizia-cadru și care limitează domeniul de aplicare al acestei dispoziții.
Până acum, art. 369 din Codul Penal prevedea ca „incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Reamintim că în 2021 președintele Klaus Iohannis a sesizat la Curtea Constituțională a României legea potrivit căreia incitarea la violență, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, șeful statului motivând că lipsesc din actul normativ criteriile în urma cărora va fi incriminată o astfel de infracțiune.
Și USR a atacat la CCR proiectul după ce legea a fost modificată din nou în Parlament și s-a adăugat și criteriul „apartenenței politice” între categoriile vizate.
Pe 28 aprilie 2022, CCR a respins ca neîntemeiate obiecțiile de neconstituționalitate ale Avocatului Poporului și USR pe proiectul de lege.
Executivul a aprobat pe 8 august noul proiect legislativ care duce la modificarea actualelor prevederi din Codul Penal, privind discriminarea.https://www.bihorjust.ro/codul-penal-modificat-din-nou-guvernul-a-aprobat-un-nou-proiect-de-lege-privind-combaterea-rasismului-si-a-xenofobiei/
