SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărât, marți, să oblige România la plata unor despăgubiri de peste 10.000 de euro unui bulgar condamnat de o instanță națională pentru pescuit ilegal în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră. Instanța europeană a stabilit că judecătorii români au comis ”o vădită eroare de drept” și că reclamantul avea dreptul, în temeiul unor norme europene clare, să pescuiască în zona în cauză. Astfel, în conformitate cu principiul primatului dreptului UE, dispozițiile interne invocate de instanța națională nu pot servi drept temei legal pentru sancțiunile suplimentare aplicate cetățeanului bulgar, a apreciat CEDO.
Prins la pescuit în zona economică exclusivă a României
Pe 13 aprilie 2011, în timp ce nava sub pavilion bulgăresc se afla în largul litoralului românesc, la o distanță de 20 de mile marine, în zona economică exclusivă a României la Marea Neagră, a fost interceptată de o ambarcațiune a Pazei de Coastă române. Autoritățile au găsit la bordul navei aproximativ douăzeci de calcani și o plasă de pescuit a cărei dimensiune a ochiului de plasă era mai mică decât cea prevăzută de legislația română privind pescuitul calcanului.
Nava a fost dusă sub escortă în portul Mangalia, unde a fost sechestrată, iar căpitanului bulgar i s-a interzis să plece din România pe timpul anchetei făcute de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia. Procurorii l-au acuzat că a practicat pescuitul fără a deține licență de pescuit românească și că a folosit echipamente de pescuit neconforme cu legislația română.
Apărarea căpitanului bulgar
Reclamantul s-a apărat prezentând autorităților române licența bulgară și permisul de pescuit. A susținut că aceste documente îl autorizau să pescuiască în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră o anumită cantitate de calcan care face parte din cota de captură de calcan alocată Bulgariei în cadrul politicii comune de pescuit a Uniunii Europene.
El a explicat că nava sa este o navă de pescuit comunitară, că zona economică exclusivă a României în Marea Neagră face parte din apele comunitare și, prin urmare, normele politicii comune în domeniul pescuitului îi permit să pescuiască în această zonă. În plus, a susținut că plasa de pescuit găsită la bordul ambarcațiunii sale nu îi aparține, ci că a adus-o la bord pentru că a fost prinsă de propriile plase și de aceea era obligat să o aducă înapoi în port și să o predea autorităţilor bulgare.
O lună mai târziu căpitanului bulgar i s-a permis să se întoarcă în Bulgaria, iar nava i-a fost returnată după aproape un an. El a fost condamnat, în 2013, de Curtea de Apel Constanța, la un an de închisoare cu suspendare, 18.000 de lei amendă, confiscarea unei părți din valoarea navei, respectiv suma de 10.000 de lei, și interzicerea pescuitului în zonă economică exclusivă a României în Marea Neagră pentru o perioadă de un an.
Sesizată de cetățeanul bulgar, CEDO a constatat că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și dreptul la protecția proprietății. Astfel, a obligat România să îi plătească 6500 de euro daune morale și materiale și puțin peste 4500 de euro pentru cheltuielile judiciare.
Argumentele CEDO
CEDO a subliniat că, în conformitate cu principiul primatului dreptului Uniunii Europene, un regulament al UE are prioritate față de orice drept intern conflictual. Curtea a reținut în speță că, printr-un aviz, Comisia Europeană a indicat în mod clar autorităților române că procedurile împotriva reclamantului erau contrare dreptului Uniunii, în special Regulamentului (CE) nr. 2371/2002 și Regulamentului (UE) nr. 1256/2010.
Astfel, CEDO a reținut că, prin condamnarea căpitanului bulgar, Curtea de Apel a comis o eroare vădită de drept și că instanța română ar fi putut solicita Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să se pronunțe cu privire la interpretarea normelor dreptului UE. De asemenea, Curtea a reținut că dispozițiile interne pe care Curtea de Apel și-a întemeiat decizia (OUG nr. 23/2008) nu pot servi drept temei legal pentru sancțiunile pecuniare suplimentare aplicate reclamantul, întrucât avea dreptul, în temeiul unor norme europene clare, să pescuiască în zona în cauză.
Hotărârea CEDO în cazul Spasov contra României poate fi consultată AICI.
Partajează acest conținut:
