Reacții după incidentul cu o grefieră care a avut nevoie de îngrijiri medicale după 12 ore de muncă non-stop: ”Ne luptăm cu morile de vânt. Parcă nici nu existăm”

Materialul publicat de BihorJust referitor la incidentul petrecut la Judecătoria Timișoara, unde o grefieră a avut nevoie de îngrijiri medicale după ce a muncit fără oprire 12 ore, a stârnit o serie de reacții. Într-un comentariu la știrea Bihorjust, un grefier susține că ani la rând a intrat în ședință la ora 11:00 și a ieșit spre miezul nopții: ”Intram și de câte 2 ori pe săptămâna cu câte 120-140 de dosare. Lucram continuu și la serviciu și acasă.” Un alt cititor cere măsuri și controale: ”Vorbim despre oameni, nu animale!” La rândul său, o judecătoare a explicat că gestionarea ședințelor cu zeci ori peste 100 de dosare ține foarte mult și de organizare.

”Din păcate, nu e nici prima și, precis, nici ultima! Mai multe cazuri în țară sunt cunoscute și și mai multe care nu ies la iveală! Ar trebui luate măsuri și făcute controale. Vorbim despre oameni și nu animale!” – este mesajul postat pe site-ul bihorjust.ro de o cititoare.

O reacție a avut și un cititor care se semnează Mishu și care susține că o lungă perioadă de timp a muncit 12-13 ore/zi ca grefier. ”Din păcate, acesta este sistemul și aceasta este munca desfășurată de grefieri. Însă pe nimeni nu interesează. Ani de zile am intrat în ședința de judecată la ora 11:00 și am ieșit la orele 23:00- 24:00, iar dimineața, la ora 8:00, trebuia să fiu înapoi la serviciu. Intram și de câte 2 ori pe săptămâna cu câte 120-140 de dosare. Lucram continuu și la serviciu și acasă. Ca să nu mai vorbim de bolile profesionale acumulate datorită locului de muncă, boli pe care orice grefier le are.
Si acum se lucrează enorm, ba mai mult, grefierul este obligat prin notele interne emise la nivel de instanță, să efectueze și jumatate, și chiar mai mult, din munca judecătorului, deși aceștia în majoritatea zilelor vin la serviciu la ora 11 și pleacă la 13 sau 14 sau nu vin deloc.
Însă când vine vorba de drepturile noastre, ne luptăm cu morile de vânt, parcă nici nu existăm.
Rușine sistemului și tuturor celor care sunt în vârful lui și care nu mai știți pentru ce ați fost puși acolo!” , a scris cititorul nostru.

La rândul său, Maria Ana Holhoș, judecător la judecătoria Deva, susține că ”din proprie experiență spun că este și o problemă de gestionarea a timpilor alocați ședințelor de judecată! În afara cauzelor ce privesc măsurile preventive, nicio altă cauză nu poate solicita un astfel de interval de timp. Încărcătura unei ședințe de judecată, cu respectarea intervalelor de pauză, ține de fiecare judecător. De exemplu, joi am intrat cu 50 cauze și, fiind organizate pe calupuri orare, ținând cont de avocați și complexitate, a fost o ședință relativ ușor de gestionat ca efort. Cred cu tărie că ține foarte mult de organizare. Da, aloc cam mult timp să organizez, însă merită!”

Un alt cititor își arată mirarea: ”40 de dosare în 12 ore?! Dacă avea 120/ ședință, ca la București, cât îi lua completului?!”