Patru asociații de magistrați și-au exprimat nemulțumirea față de felul în care s-a desfășurat ședința Comisiei Juridice din Camera Deputaților în care a fost dezbătut proiectul de lege privind desființarea SIIJ. Asociația Magistraților din România, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului și Asociația Procurorilor din România au remarcat că la discuții nu a fost invitat niciun reprezentant al SIIJ și că președintele comisiei a prezentat ”inclusiv fapte lipsite de acuratețe”.
Cele patru asociații au dezavuat public ”atitudinea de împiedicare a exprimării opiniei unui cetățean român în fața Parlamentului, de care a dat dovadă președintele Comisiei juridice”. Concret, s-a făcut referire la situația fostului procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Tudose, invitat la lucrările comisiei. Acesta a încercat să vorbească despre cazul său (a fost arestat timp de 113 zile într-un dosar instrumentat de DNA, dar a fost oprit de președintele comisiei, pe motiv că „nu este în fața unei instanțe de judecată”.
Textul integral al comunicatului celor patru asociații de magistrați:
Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Naţionala a Judecatorilor din Romania (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) dezavueaza public atitudinea de impiedicare a exprimarii opiniei unui cetatean român in fata Parlamentului, de care a dat dovada presedintele Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, in sedinta din 18.03.2021, in care s-a dezbatut proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ
In primul rand, subliniem ca, potrivit Constituţiei, Parlamentul, alcatuit din Camera Deputatilor si Senat, este organul reprezentativ suprem al poporului român, cele doua camere fiind alese de cetateni prin vot universal. Asadar, membrii Parlamentului nu se reprezinta pe ei insisi, ci, tot conform Constitutiei, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului. Asa cum prevede Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Deputatilor, acestia primesc un insemn distinctiv al calitatii lor de reprezentant al poporului, iar poporul nu este un concept abstract, identificabil doar la nivel de principii, ci inseamna cetatenii romani.
In al doilea rand, aratam ca la sedinta Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor au primit invitatii si au fost prezenti presedinta ICCJ, presedintele CSM, procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, procurorul-sef DNA, DIICOT – prezent printr-un reprezentant, asociatiile profesionale ale magistratilor, o asociatie a societatii civile, un judecator, un procuror.
De evidentiat faptul ca la sedinta nu a participat SIIJ, prin reprezentant, nici presedintele Comisiei si nici deputatii prezenti neaducand nicio proba in sensul ca aceasta institutie a carei soarta era dezbatuta a fost invitata sa participe la sedinta.
In al treilea rand, in deschiderea sedintei, anterior dezbaterilor propriu-zise, presedintele comisiei a facut o declaratie politica referitoare la SIIJ, in care a prezentat public inclusiv fapte lipsite de acuratete. In acel moment al sedintei, presedinta ICCJ si presedintele CSM au parasit sala.
In al patrulea rand, atat presedintele comisiei, cat si unii membri ai comisiei au adus o serie de acuze la adresa SIIJ, desi la sedinta nu a fost invitat niciun reprezentant al Sectiei care sa aiba posibilitatea de a prezenta un punct de vedere si sa fie ascultat in aparare, ca reflectare a exercitiului democratic pe care alesii poporului ar trebui sa il practice cu precadere, mai cu seama ca subiectul sedintei a fost proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ. In schimb, a fost invitata DNA, iar procurorului-sef al acestei structuri de parchet i s-a dat cuvantul de mai multe ori pe parcursul sedintei, asa incat a avut posibilitatea sa prezinte punctul de vedere si sa raspunda la afirmatii concrete facute de participantii la sedinta, cu atat mai mult cu cat nu i s-a limitat numarul luarilor de cuvant ori timpul in care s-a adresat comisiei parlamentare.
In al cincilea rand, presedintele comisiei nu a vrut sa-i permita sa vorbeasca fostului procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, domnul Liviu Tudose, care a primit invitatie la lucrarile comisiei. Dupa cateva luari de cuvant ale unor membri ai comisiei, presedintele i-a permis domnului Liviu Tudose sa vorbeasca, ceea ce dovedeste ca i-a recunoscut posibilitatea de a se adresa, in calitate de cetatean, comisiei parlamentare. Insa, i-a cerut sa nu relateze despre speta al carei subiect a fost, ci despre desfiintarea SIIJ – cu toate ca insusi presedintele comisiei a facut referire la cazuri concrete in declaratia sa, in defavoarea SIIJ. Domnul Tudose a replicat ca nu poate face disociere intre cele doua aspecte pentru ca vorbeste din proprie experienta, iar prezenta lui in Parlament tine de lupta prin orice mijloace pentru ca abuzurile DNA sa nu se repete in viitor.
Prin urmare, a incercat sa relateze despre abuzurile grave din dosarul penal instrumentat de DNA, in care a fost arestat preventiv 113 zile pentru ca, ulterior, sa fie achitat intrucat „fapta nu a existat”. Astfel, a inceput sa vorbeasca despre modul incalificabil in care i-a fost fabricat dosarul penal, despre incalcarea unor drepturi procesuale elementare, despre circulare in afara legii venite de la varful DNA, la adapostul carora procurorii acestei structuri de parchet au incalcat procedura.
Dar nu a reusit decat sa enunte aceste aspecte pentru ca presedintele comisiei a cerut sa i se taie microfonul, invocand ca invitatul „nu este in fata unei instante de judecata”. Asadar, i-a negat dreptul de a exprima o opinie contrara proiectului de lege in discutie, in conditiile in care fostul procuror general nu avea nici intentia, nici nevoia de a se adresa unei instante de judecata in timpul unei sedinte a comisiei parlamentare, cu atat mai mult cu cat el are o hotarare definitiva de achitare, care-i confirma afirmatiile si care trebuie respectata.
Aceasta hotarare, alaturi de puzderia de exemple date in Raportul Inspectiei Judiciare, aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr. 225/2019, de urmaririle penale soldate, dupa ani de zile, cu clasari sau achitari – de pilda, impotriva fostului procuror general al României, fostului presedinte CCR, fostului presedinte de sectie de la ICCJ, fostului judecator CEDO, impotriva a zeci si zeci de judecatori si procurori -, probeaza, cu prisosinta, contrar unor sustineri din sedinta comisiei, ca abuzurile nu au fost cazuri izolate. Si, chiar daca ar fi fost „izolate”, Parlamentul are indatorirea, ca unica autoritate legiuitoare a tarii, astfel cum este definit de Constitutie, sa ia masuri, prin legile pe care le adopta, ca niciunul dintre aceste abuzuri sa nu se repete.
Comisia Europeana a subliniat ca: „Viitorul Europei se află în mâinile tuturor europenilor. El nu poate fi impus de către lideri sau instituții. Deși este clar că diferitele opțiuni politice ar putea duce la o serie de evoluții diferite ale Uniunii noastre, există cel puțin o certitudine: Europa trebuie să își asculte cetățenii și să acționeze în consecință” (https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/eu-progress-report-consultations-111218_ro.pdf). Iar fostul presedinte al Comisiei Europene evidentia, in Cartea alba privind viitorul Europei, ca „fiecare punct de vedere ar trebui ascultat”, intrucat „fiecare voce conteaza”, „fiecare opinie este auzita”.
jud. dr. Andreea Ciucă, jud. Dana Gîrbovan, jud. Florica Roman, proc. Elena Iordache
AMR UNJR AJADO APR
Partajează acest conținut:
