Asociația profesională a procurorilor ”Inițiativa pentru Justiție” a solicitat public Procurorului General al României să analizeze necesitatea revizuirii deciziilor penale pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 Judecători în toate cauzele în care instanța a luat act de retragerea apelurilor de procurorul șef al SIIJ (Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție) și în care procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale declarate recent neconstituționale.
Apelul vine ca urmare a soluției pronunțată pe 7 iulie de Curtea Constituțională a României în ceea ce privește neconstituționalitatea dispozițiilor art. 88 ind. 1 alin. 6 și art. 88 ind. 8 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum au fost introduse în legea menționată prin OUG nr. 7/2019.
Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” reamintește că, potrivit dispozițiilor art. 453 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală, hotărârile judecătorești definitive sunt supuse revizuirii cu privire la latura penală când s-au întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.
”Or, în toate cauzele în care procurorul șef al SIIJ a retras apelurile, arogându-și competențe prevăzute de norme declarate neconstituționale, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale în baza cărora instanța supremă a luat act de retragerea căilor de atac și a sesizat în același timp Curtea Constituțională în considerarea legăturii cu soluția adoptată în cauzele respective. Tot în considerarea legăturii cu cauzele în care au fost invocate excepțiile, Curtea Constituțională s-a pronunțat pe fondul excepțiilor invocate”, se arată în comunicatul asociației.
Reprezentanții ”Inițiativa pentru Justiție” susțin că instanța de contencios constituțional a reținut că, din perspectiva interesului de a cere și obține îndreptarea erorilor judiciare pe calea revizuirii, părțile civile din cauzele în care s-au pronunțat hotărâri definitive de achitare se află, sub aspectul recunoașterii liberului acces la justiție, într-o situație similară cu părțile civile din cauzele soluționate prin hotărâri definitive de achitare cu privire la care sunt incidente alte motive de revizuire.
Curtea Constituțională a mai stabilit că exigențele articolului 131 din Constituție impun legiuitorului să asigure posibilitatea revizuirii hotărârilor de achitare inclusiv la inițiativa procurorului, în calitatea sa de titular al acestei căi extraordinare de atac.
”Inițiativa revizuirii trebuie să aparțină în primul rând Ministerului Public, în virtutea rolului său constituțional, iar numai în subsidiar părților civile ale căror interese legitime au fost nesocotite prin retragerea căilor de atac de către reprezentantul SIIJ”, arată asociația ”Inițiativa pentru Justiție”.
