Anumiti procurori obisnuiau sa autorizeze investigatori sub acoperire fara sa mai ia mandat de la judecatorul de drepturi si libertati, sustinand ca deja a fost emis un mandat in cauza in ceea ce priveste tinta vizata.Cu alte cuvinte, procurorul obtinea de la judecatorul de drepturi si libertati un mandat de supraveghere si interceptare fata de o persoana, apoi autoriza folosirea unui investigator sub acoperire fara sa mai ceara un nou mandat. Or, necesitatea emiterii unui nou mandat si a aprobarii de catre judecator a folosirii investigatorului sub acoperire este obligatorie, in conditiile in care autorizarea investigatorului sub acoperire poate fi facuta in alti termeni si alte conditii fata de mandatul de supraveghere emis initial de judecator, chiar daca priveste aceeasi tinta, scrie luju.ro.
Site-ul ilustrează cu un articol care prezenta cazul când procurorii si-au trimis colaboratoarea sa inregistreze tinta, desi nu aveau mandat de la judecatorul de drepturi si libertati. Uluitorul caz a iesit la iveala la Tribunalul Valcea, fiind prezentat pe larg intr-o incheiere prin care judecatorul George Nicolae Ionescu de la aceasta instanta, in faza de camera preliminara, a anulat toate probele obtinute nelegal de procurori.
Totul s-a intamplat intr-un dosar de trafic de influenta instrumentat si trimis in instanta de Parchetul Tribunalului Valcea
Decizia 64/2023 a fost pronuntata de un Complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept format din presedinta Sectiei penale a ICCJ Eleni Cristina Marcu si judecatorii Constantin Epure, Maricela Cobzariu, Dan Andrei Enescu, Lia Savonea, Oana Brnel, Valentin Gheorghe Chitidean, Simona Elena Cirnaru si Iulian Dragomir, raportor fiind judecatoarea Lia Savonea .
Astfel, Completul ICCJ a stabilit ca atat interpretarea literala a prevederilor din Codul de procedura penala, cat si interpretarea sistematica arata ca este obligatoriu ca procurorul sa sesizeze judecatorul de drepturi si libertati si sa obtina un nou mandat de supraveghere tehnica daca doreste sa foloseasca investigatori sau colaboratori care sa efectueze fotografii sau inregistrari, chiar daca in cauza mai fusese emis anterior un mandat de supraveghere. “Acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa o faca, o conditionare a demersului procurorului de inexistenta unui mandat de supraveghere tehnica obtinut anterior autorizarii folosirii unui investigator sub acoperire sau a unui colaborator echivaland cu o completare a dispozitiilor legale, ceea ce nu este permis organului judiciar”, precizeaza ICCJ.
De asemenea, Inalta Curte subliniaza ca art. 148 alin. (3) din Codul de procedura penala da dreptul investigatorului sau colaboratorului sa poarte tehnica de inregistrare, dar cu o conditie. Si anume ca acest lucru sa fie aprobat de judecatorul de drepturi si libertati, care apreciaza ca se respecta o proportionalitate intre gravitatea ilicitului penal suspectat si ingerinta puternica in viata privata. Or, protectia efectiva si adecvata a vietii private, urmarita de legiuitor, nu poate fi realizata daca judecatorul de drepturi si libertati, la momentul emiterii mandatului de supraveghere tehnica, nu a cunoscut folosirea investigatorului sub acoperire ori a colaboratorului si, in consecinta, nu a avut posibilitatea de a analiza legalitatea si oportunitatea efectuarii de fotografii, inregistrari video sau audio de catre acesta, astfel incat sa emita un nou mandat de supraveghere.
Partajează acest conținut:
