Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost sesizată de Tribunalul Dolj cu o sesizare prealabilă care se referă la comunicarea prin e-mail a actelor de procedură. Concret, instanța supremă este întrebată dacă solicitarea reclamantului de îndeplinire a procedurii de citare şi de comunicare a actelor de procedură prin mail impun instanţei, ca unica modalitate de îndeplinire a acestei proceduri, comunicarea prin poşta electronică. În plus, citarea prin agent poștal este, în aceste condiții, lovită de nulitate? – întreabă instanța gorjeană.
Sesizarea a fost înregistrată la ÎCCJ pe 17 martie 2022 și a primit ca termen de soluționare data de 6 iunie 2022.
Conținutul sesizării:
Dispoziţiile art. 154 alin. (6) raportate la dispoziţiile art. 158, art. 163 alin. (3), (5), (8), (11) indice 1, art. 164 alin. (4) Cod procedură civilă pot fi interpretate în sensul că solicitarea reclamantului de îndeplinire a procedurii de citare şi de comunicare a actelor de procedură prin mail impun instanţei, ca unica modalitate de îndeplinire a acestei proceduri, comunicarea prin poşta electronică. – Dacă, în aceste condiţii, procedura de citare îndeplinită prin agent poştal în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedură civilă este lovită de nulitate, în lipsa utilizării de către reclamant a garanţiilor puse la dispoziţie de art. 163 alin. (5) şi art. 164 alin. (4), respectiv înscrierea în fals împotriva procesului verbal întocmit în condiţiile art. 164 Cod procedură civilă.
Texte de lege invocate:
– Art. 154 alin. (6) Cod de procedură civilă: Organe competente şi modalităţi de comunicare – Comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură se poate face de grefa instanţei şi prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop. În vederea confirmării, instanţa, odată cu actul de procedură, va comunica un formular care va conţine: denumirea instanţei, data comunicării, numele grefierului care asigură comunicarea şi indicarea actelor comunicate; formularul va fi completat de către destinatar cu data primirii, numele în clar şi semnătura persoanei însărcinate cu primirea corespondenţei şi va fi expediat instanţei prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace.
– Art. 158 Cod de procedură civilă: Alegerea locului citării şi al comunicării altor acte de procedură
(1) În caz de alegere de domiciliu sau, după caz, de sediu, dacă partea a arătat şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea menţiuni, comunicarea se va face, după caz, potrivit art. 155 sau 156.
(2) Partea poate alege ca toate actele de procedură să îi fie comunicate la căsuţa poştală.
– Art. 163 alin. (3), (5), (8), (11) indice 1 Cod de procedură civilă: Procedura de comunicare
(3) Dacă destinatarul refuză să primească citaţia, agentul o va depune în cutia poştală. În lipsa cutiei poştale, va afişa pe uşa locuinţei destinatarului o înştiinţare care trebuie să cuprindă:
a) anul, luna, ziua şi ora când depunerea sau, după caz, afişarea a fost făcută;
b) numele şi prenumele celui care a făcut depunerea sau, după caz, afişarea şi funcţia acestuia;
c) numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, reşedinţa, respectiv sediul celui înştiinţat;
d) numărul dosarului în legătură cu care se face înştiinţarea şi denumirea instanţei pe rolul căreia se află dosarul, cu indicarea sediului acesteia;
e) arătarea actelor de procedură despre a căror comunicare este vorba;
f) menţiunea că după o zi, dar nu mai târziu de 7 zile de la afişarea înştiinţării ori, când există urgenţă, nu mai târziu de 3 zile, destinatarul este în drept să se prezinte la sediul instanţei de judecată pentru a i se comunica citaţia. Când domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul acestuia nu se află în localitatea unde instanţa de judecată îşi are sediul, înştiinţarea va cuprinde menţiunea că pentru a i se comunica citaţia destinatarul este în drept să se prezinte la sediul primăriei în a cărei rază teritorială locuieşte sau îşi are sediul;
g) menţiunea că, în cazul în care, fără motive temeinice, destinatarul nu se prezintă pentru comunicarea citaţiei în interiorul termenului de 7 zile sau, după caz, al termenului de 3 zile prevăzut la lit. f), citaţia se consideră comunicată la împlinirea acestui termen;
h) semnătura celui care a depus sau a afişat înştiinţarea
(5) Despre împrejurările arătate la alin. (3) agentul va întocmi un proces-verbal, care va cuprinde menţiunile arătate la art. 164, acesta făcând dovada până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat.
(8) În cazul în care lipsesc persoanele prevăzute la alin. (6) şi (7), precum şi atunci când acestea, deşi prezente, refuză să primească actul, sunt aplicabile dispoziţiile alin. (3)-(5).
(11^1) Atunci când comunicarea actelor s-a realizat potrivit prevederilor art. 154 alin. (6) mesajul de comunicare către destinatar primit de la sistem constituie dovada de comunicare. Acesta se va lista și se va atașa la dosarul cauzei.
– Art. 164 alin. (4) Cod procedură civilă – Cuprinsul dovezii de înmânare și al procesului-verbal: Mențiunile din procesul-verbal privitoare la faptele constatate personal de cel care l-a întocmit nu pot fi combătute decât prin procedura înscrierii în fals.
Sesizarea a fost formulată într-un dosar de anulare a unui proces-verbal de contravenție. În primă instanță, Judecătoria Craiova a respins plângerea contravențională formulată de un petent, ca neîntemeiată. Împotriva acestei sentințe civile, petentul a declarat apel, solicitând anularea procesului-verbal contestat sau, în subsidiar, reducerea amenzii sau înlocuirea acesteia cu avertisment.
Petentul a precizat că și prin cererea de chemare în judecată a solicitat ca toate comunicările, actele de procedură, încheierile și hotărârile judecătorești să-i fie comunicate la adresa de poștă electronică, fiind lipsă de procedură dacă se judecă fără a fi citat prin poșta electronică. A insistat în această precizare deoarece sunt probleme la cutia poștală fizică și dorește judecarea cu celeritate a cauzei. A precizat că pe fondul cauzei a fost prezent personal la fiecare termen.
La termenul de judecată din data de 9 noiembrie 2021, din oficiu, instanța a invocat excepția tardivității cererii de apel. Tribunalul Dolj a admis această excepție și a anulat apelul formulat de apelantul petent ca tardiv.
Pentru a se pronunfa astfel, Tribunalul a reținut dispozițiile art. 34 alin. 2 din O.G. 2/2001 si art. 468 alin. 1 din Codul de procedură civilă, reținându-se, din cuprinsul dovezilor de comunicare a hotărârii atacate, că sentința pronunțată de Judecătoria Craiova a fost comunicată apelantului/petent pe numele corect și la domiciliul declarat de acesta care corespunde cu cel indicat în cererea de apel și procesul-verbal de contravenție atacat, în data de 8 iulie 2021, iar apelul declarat de apelant a fost înaintat prin poștă la instanță în data de 27 august 2021, așa cum rezultă din ștampila aplicată pe plicul poștal.
Astfel, instanța de apel a apreciat că hotărârea atacată a fost comunicată petentului/apelant în conformitate cu dispozițiile legale incidente – art. 154 Cod procedură civilă, astfel încât termenul de declarare a apelului împotriva acesteia a început să curgă din data de 8 iulie 2021, în aplicarea dispozițiilor art. 165 din Codul de procedură civilă.
”Faptul că atât prin plângerea contravențională, cât și prin cererea de apel petentul/apelant a indicat o ”adresă de poștă electronică preferată pentru comunicarea corespondenței și a actelor de procedură în format electronic” nu conduce automat la invalidarea procedurii de comunicare a hotărârii judecătorești efectuate în conformitate cu dispozițiile art. 154 alin. 4 Cod procedură civilă, ce instituie modalități altenative de comunicare a actelor de procedură, fără ca indicarea de către petent a unei adrese de e-mail preferabile pentru comunicarea actelor de procedură să facă ineficientă adoptarea de către instanță a sistemului clasic de comunicare prin poșta clasică, cu atât mai mult cu cât textul alin. 6 al art. 154 C.p.c. utilizează sintagma «și prin»”, a arătat instanța de apel.
Magistrații au mai precizat că realizarea activității de comunicare a hotărârii judecătorești prin poșta clasică, aleasă de către instanță în contextul posibilităților tehnice disponibile, reprezintă o modalitate validă de realizare a acestei proceduri, alături de celelalte modalități de citare/comunicare permise de cod și este aptă a satisface pe deplin cerințele procedurale care să asigure exercitarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la apărare, întrucât astfel cum s-a arătat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Convenția nu apără drepturi teoretice, ci efective și concrete.
Împotriva acestei decizii contestatorul a formulat contestație în anulare: ”Având în vedere jurisprudența recentă (2021) a Curții de Apel București care consideră că se impune citarea cu prioritate prin e-mail când partea a indicat adresă de e-mail, dar și jurisprudența Tribunalului Dolj care citează prin e-mail părțile, consideră că nu a fost legal citat în apel, fiind admisibilă contestația în anulare. Nici sentința nu i-a fost legal comunicată, drept urmare termenul de apel a curs de Ia data formulării apelului. Deoarece nu a primit legal și la timp citațiile în apel (și nici sentința), nu a luat cunoștință de termenele ședințelor de judecată și nu s-a putut prezenta în instanță, în ciuda absenței sale la termen, instanța de apel nu a încercat în niciun fel să se asigure că acesta a fost informat cu privire la termenele ședințelor de judecată, în special prin dispunerea amânării cauzei și repetarea procedurii de comunicare prin citarea prin poștă electronică, așa cum a solicitat și argumentat.”
Tribunalul Dolj a apreciat că în această situație pot exista două interpretări:
Pe de o parte, se constată că dispozițiile art. 154 al. 1 Cod procedură civilă stabilesc regula comunicării citațiilor și a tuturor actelor de procedură, din oficiu, prin agenții procedurali ai instanței sau prin orice alt salariat al acesteia, precum și prin agenti ori salariați ai altor instanțe, în ale căror circumscriplii se află cel căruia i se comunică actul. În cazul în care comunicarea, potrivit alin. (1) nu este posibilă, comunicarea se va face potrivit alin. 4, prin poștă, cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, în plic închis, la care se atașează dovada de primire/procesul-verbal și înștiințarea prevăzute la art. 163, sau prin modalitățile alternative prevăzute de alin. 4, respectiv ,,prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop”.
Prin urmare, dispozitiile menționate stabilesc o regulă în privința comunicării la alin. 1 al art. 154 și, numai în situația în care nu se poate efectua astfel, modalitățile alternative.
Într-o altă interpretare, se poate aprecia că dispozițiile art. 158 din Codul de procedură civilă impun instanței îndeplinirea procedurii de citare prin mail, dacă partea solicită expres.
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
Si daca instantele corupte de partea care da ceva, folosesc unelte de stampilat de la posta romana?
mai ales ca acele dovezi de comunicare in ziua de azi sunt foarte usior de falsificat
la fel si executorii judecatoresti ;)))
din fericire astea, nu stiu procedura cum se stampileaza plicurile
nu exista posibilitatea ca un factor postal sa efectueze dubla stampilare in acelasi loc
mai ales acel plic nici nu poate fi trimis pe circuit de posta romana
si la apel se da tardiv pt ca se falsifica acea proces verbal scris de factorul postal
se schimba data , simplu si asa se da tardiva de instantele corupte cu ajutorul grefierilor
asa am patit si eu ;)))))