Preşedintele Klaus Iohannis a formulat, miercuri, o sesizare de neconstituționalitate în legătură cu legea care prevede pedeapsa cu închisoarea de până la 3 ani pentru incitarea la violenţă, ură sau discriminare. Șeful statului consideră că reglementarea, adoptată de Camera Deputaților pe 30 iunie, este neclară, din actul normativ lipsind criteriile în urma cărora va fi incriminată infracțiunea, se arată în sesizarea președintelui țării.
Potrivit legii atacate, articolul 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal – al cărui titlu marginal devine „Incitarea la violență, ură sau discriminare” – prevede că ”incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
În opinia președintelui Klaus Iohannis, legea în cauză aduce atingere atât principiului previzibilității și clarității normelor, cât și, pe cale de consecință, prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituție (referitoare la garantarea demnității umane, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor și a liberei dezvoltări a personalităţii umane).
”În vederea respectării principiului legalității ce guvernează dreptul penal, consacrat chiar în primul articol din Codul penal, dar și în scopul protejării efective a grupurilor minoritare din România în fața discursului instigator la ură, violență și discriminare era necesară includerea în mod expres în conținutul normativ al reglementării a unor criterii în textul ce va incrimina infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare. Numai astfel se va putea realiza o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, pentru a se asigura înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite și crearea unei practici judiciare neunitare în materie de tragere la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 369 din Codul penal. În aparență, inexistența oricăror criterii în conținutul normei de incriminare poate conduce la concluzia că această infracțiune vizează orice fel de criteriu; în realitate, această imprecizie în reglementare lasă loc subiectivismului și arbitrariului în aplicare. În plus, lipsa de previzibilitate a normei nu permite destinatarului normei o corectă raportare la sfera de aplicare a infracțiunii, ceea ce conduce la insecuritate juridică”, se arată în sesizarea de neconstituționalitate a președintelui țării.
Șeful statului consideră că în lege ar fi trebui menționate criteriile ce țin de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică: ”Nimic nu ar fi împiedicat legiuitorul ca, pe lângă aceste criterii minimale să includă și altele. Argumentul potrivit căruia în redactarea adoptată de Parlament norma are un caracter suficient de general încât să acopere orice criteriu, inclusiv pe cele vizate de actul european menționat nu poate fi primit, întrucât, în opinia noastră, în generalitatea sa, norma rămâne una rigidă, ce nu are un element constitutiv distinct și, în acest mod, nu răspunde scopului demersului legislativ.”
DOCUMENT – Sesizarea de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal:
Partajează acest conținut:
