Posibilitatea deschiderii procedurii insolvenţei în cazul asociațiilor| Practică neunitară, opinia INM

În urma dezbaterilor dedicate problemelor de practică neunitară în materia litigiilor cu profesioniști și insolventei în contextul Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă s-a pus problema posibilităţii ca faţă de asociaţiile ce intră sub incidenţa O.G. nr. 26/2000, să se dispună deschiderea procedurii insolvenţei.

Într-o primă opinie, s-a considerat că o asociaţie nu poate face obiectul procedurii de insolvenţă, iar într-o altă opinie, s-a considerat că o asociaţie poate face obiectul procedurii de insolvenţă, reglementată de Legea nr. 85/2014.

Opinia Institutului Național al Magistraturii este aceea că e posibilă deschiderea procedurii insolvenței în cazul asociațiilor sau fundațiilor.

În ceea ce priveşte domeniul de aplicare a procedurii insolvenţei, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, ”Procedurile prevăzute de prezenta lege se aplică profesioniştilor, astfel cum sunt definiţi la art. 3 alin. (2) din Codul civil, cu excepţia celor care exercită profesii liberale, precum şi a celor cu privire la care se prevăd dispoziţii speciale în ceea ce priveşte regimul insolvenţei lor”.

Art. 3 alin. (2) din Codul civil defineşte profesioniştii ca fiind toţi cei care exploatează o întreprindere, iar exploatarea întreprinderii, conform art. 3 alin. (3) Cod civil presupune exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu scop lucrativ.
Având în vedere modificările intervenite o dată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil și abrogarea Codului comercial, termenul de comerciant a fost înlocuit cu cel de profesionist, acesta din urmă având un sens mai larg.
Astfel, raportat la prevederile art. 3 din noul Cod civil, profesioniștii pot desfașura și o activitate fără scop lucrativ, așa cum este cazul asociațiiilor și fundațiilor, astfel încât Legea nr. 85/2014 este aplicabilă acestora.

Pentru asociații si fundații regimul juridic de drept comun este reglementat de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, care prevede drept sancțiune a insolvabilității asociației dizolvarea, așadar acest regim juridic de drept comun nu exclude aplicarea Legii nr. 85/2014.

Posibilitatea solicitării dizolvării asociaţiei, conform art. 56 din O.G. nr. 26/2000, nu restrânge dreptul la aplicarea dispoziţiilor privind procedura insolvenţei, cu atât mai mult cu cât noţiunea de „insolvabilitate”, utilizată în cuprinsul art. 56 alin. 1 lit. d din O.G. nr. 26/2000, este diferită de noţiunea de „insolvenţă”, reglementată de Legea nr. 85/2014.

Astfel, în vreme ce insolvabilitatea reprezintă situaţia patrimonială caracterizată de existenţa unor creanţe certe, lichide şi exigibile care nu pot fi acoperite din valoarea tuturor bunurilor aflate în patrimoniu, insolvenţa este definită ca fiind prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile, indiferent de bunurile din patrimoniul debitorului.