Plenul CSM a decis: a fost ÎNCĂLCATĂ ”independența autorităţii judecătoreşti în ansamblul său” prin reacțiile de după condamnarea la închisoare a avocatului Robert Roșu

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat, în ședința de joi, 21 octombrie, cererea de apărare a independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său, formulată de judecătorii ÎCCJ care au dat sentința finală în dosarul ”Ferma Băneasa” și l-au condamnat la închisoare, printre alții, pe avocatul Robert Roșu. Este vorba despre magistrații Florentina Dragomir, Ioana Alina Ilie și Ionuț Mihai Matei. Cu această ocazie, Plenul CSM a stabilit că ”a fost încălcată independenţa autorităţii judecătoreşti în ansamblul său”.

Cererea de apărare a independenței autorității judecătorești a fost formulată, pe 21 decembrie 2020, de către judecătorii Florentina Dragomir, Ioana Alina Ilie și lonuț Mihai Matei, magistrați în cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie. Potrivit luju.ro, cei trei judecători arătau că, după condamnarea, în dosarul ”Ferma Băneasa”, a avocatului Robert Roșu, ”Baroul București și Uniunea Națională a Barourilor din România (…) au acreditat ideea unei condamnări abuzive a inculpatului sus-menționat, soluție care ar încălca principiile fundamentale ale profesiei de avocat”. Magistrații Dragomir, Ilie și Matei au apreciat că reacțiile UNBR și ale Baroului București reprezintă ”o formă de presiune inacceptabilă nu numai la adresa judecătorilor instanţei supreme care au pronunţat soluţia de condamnare, (…) ci şi la adresa întregului corp al magistraţilor”.

”Prin conținutul extrem de agresiv al celor două comunicate sunt depăşite în mod evident limitele libertății de exprimare şi, în particular, limitele în care pot fi formulate critici la adresa hotărârilor judecătoreşti, tinzându-se, totodată, la perturbarea normalei funcționări a sistemului judiciar prin manifestările de proteste propuse a se desfăşura. Atacul fără precedent de la nivel instituțional exercitat împotriva judecătorilor de la cea mai înaltă instanţă din ţară reprezintă un atentat la independenta justiției”, au mai susținut cei trei judecători.

În replică, UNBR a arătat că aspectele invocate în comunicările sale reprezintă chestiuni de interes public și nu pot fi supuse unei restricții privind libertatea de exprimare, indiferent de stadiul procesului: ”UNBR a așteptat până la pronunțarea hotărârii definitive pentru a-și exprima punctul de vedere asupra acestor chestiuni de interes public, astfel încât în niciun caz nu se poate pune problema afectării independenței autorității judecătorești în ansamblul său.”

”Consiliul Baroului Bucureşti şi-a exprimat îngrijorarea majoră cu privire la modul în care doi avocați din cadrul Baroului Bucureşti, achitați, în prima instanță, pentru activități care, în opinia unui judecător, au reprezentat exercitarea normală a activității de avocat, au fost, ulterior, condamnați la pedepse cu închisoarea pentru aceleaşi activități. Poziția exprimată de Baroul București a fost ulterioară pronunțării hotărârii judecătorești în cauză, astfel încât nu se poate susține, cu temei, că autorii cererii au fost supuși oricăror forme de presiune nepermisă de lege”, a transmis, în luna ianuarie, Baroul București.

DOCUMENT – Ordinea de zi soluționată a ședinței din 21 octombrie 2021 a Plenului CSM: