Titlul problemei de drept: Plata creanţelor curente născute după deschiderea procedurii generale a insolvenţei până la trecerea în faliment solicitată după intrarea în faliment a debitoarei.
- Materia: Drept civil
- Subcategoria: Insolvență
- Acte normative incidente: art.5 pct.21, art.5 pct.70, art.102 alin.6 și art.146 din
- Legea nr.85/2015;
- Cuvânt cheie: creanțe curente, tabel de creanțe
Într-o primă opinie s-a apreciat că plata creanţelor curente născute după deschiderea procedurii generale a insolvenţei şi până la trecerea în faliment se face conform documentelor din care rezultă, până la trecerea în faliment (cu condiţia existenţei fondurilor în patrimoniul debitoarei, în ipoteza lipsei fondurilor creditorul având posibilitatea de a solicita trecerea în faliment cu respectarea valorii prag), după trecerea în faliment creanţele curente urmând a fi trecute în tabelul suplimentar şi plătite urmare a unui raport asupra fondurilor şi a unui plan de distribuţie.
Într-o a doua opinie s-a apreciat că plata creanţelor curente născute după deschiderea procedurii generale a insolvenţei şi până la trecerea în faliment se face conform documentelor din care rezultă, chiar şi după trecerea în faliment, prioritar faţă de alte creanţe care ar putea fi înscrise în tabelul suplimentar şi tabelul definitiv consolida.
Opinia Institutului Național al Magistraturii
Potrivit art.5 pct.21 din Legea nr.85/2014 „creditor cu creanțe curente sau creditor curent este acel creditor ce deține creanțe certe, lichide și exigibile, născute în timpul procedurii de insolvență și care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanța, conform documentelor din care rezultă”, potrivit art.5 pct.70 „tabelul suplimentar cuprinde toate creanţele născute după data deschiderii procedurii generale şi până la data începerii procedurii falimentului, acceptate de către lichidatorul judiciar în urma verificării acestora”, art.102 alin.6 „creanțele născute după data deschiderii procedurii, în perioada de observație sau în procedura reorganizării judiciare vor fi plătite conform documentelor din care rezultă”, iar potrivit art.146 „în cazul intrării în faliment în procedura generală, lichidatorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor/administratorul judiciar, prevăzută la art.145 alin. (2) lit. e), ale căror creanţe s-au născut după deschiderea procedurii, debitorului şi registrului unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea menţiunii. Dispoziţiile art.99 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător”.
Rezultă din prevederile legale enunțate că este creditor curent acel creditor care deține creanțe certe, lichide și exigibile, născute în timpul procedurii de insolvență și care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanța, conform documentelor din care rezultă, în acord cu prevederile art.102 alin.6 din Legea nr.85/2014. Ca atare titularul unei creanțe curente poate cere plata acesteia în cursul procedurii, pe perioada de observație sau de reorganizare, fără a fi înscris în tabelul de creanțe, în condițiile art.75 alin.3 sau poate solicita deschiderea procedurii de faliment în condițiile art.75 alin.4 din Legea nr.85/2014.
Cu toate acestea, în măsura în care creditorul curent nu a cerut sau cererea sa nu a fost soluționată până la momentul trecerii debitoarei la faliment, creditorul trebuie să depună cerere de admitere a creanței în condițiile art.146 și art.147 din Legea nr.85/2014.
Este adevărat că prevederile art.102 alin.6 teza finală din Legea nr.85/2014 permit plata creanțelor curente născute după data deschiderii falimentului pe bază de cerere de plată, însă această dispoziție nu permite achitarea creanțelor curente născute în perioada de observație sau de reorganizare după deschiderea procedurii de faliment.
În concluzie față de prevederile legale enunțate rezultă că pot fi plătite creanţele curente născute după deschiderea procedurii generale a insolvenţei, în perioada de observaţie sau în reorganizare, după trecerea în faliment a societăţii, numai prin înscrierea în tabelul suplimentar a creanţei şi cu întocmirea unui raport asupra fondurilor şi plan de distribuţie.
Conținutul și concluziile dezbaterilor
Legat de acest aspect, s-a subliniat necesitatea analizării caracterului curent al creanței prin raportare la stadiul procedurii, problema fiind analizată și prin Decizia RIL nr. 42/2019. O creanță este curentă în raport cu stadiul în care s-a născut, o eventuală depășire a acestui stadiu fără ca creanța să fi fost achitată determină pierderea caracterului curent și, în consecință, este necesară trecerea acesteia în tabelul suplimentar. O creanță născută anterior trecerii în faliment nu intră în concurs cu o creanță născută ulterior trecerii în faliment, pentru aceste din urmă creanțe fiind necesară înscrierea în tabelul suplimentar indiferent dacă este vorba de creanțe garantate sau de creanțe chirografare.
Participanții și-au însușit cu majoritate opinia INM stabilind faptul că pot fi plătite creanţele curente născute după deschiderea procedurii generale a insolvenţei, în perioada de observaţie sau în reorganizare, după trecerea în faliment a societăţii, numai prin înscrierea în tabelul suplimentar a creanţei.
Această problemă de drept a fost dezbătută cu ocazia întâlnirii preşedintilor secțiilor specializate (foste comerciale) ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, întâlnire dedicată discutării aspectelor de practică judiciară neunitară în materia litigiilor cu profesioniști și insolvenței – Ploiești, 27-28 iunie 2019.
Partajează acest conținut:
