Tribunalul Bihor a decis că nu poate fi anulat permisul de conducere pe care o persoană l-a obținut în timp ce era judecată pentru comiterea unor infracțiuni rutiere, proces în urma căruia i-a fost aplicată o măsură preventivă. ”Aplicarea unei astfel de măsuri nu echivalează cu o condamnare în accepțiunea legii penale și nici nu conferă inculpatului statutul de condamnat”, a stabilit instanța. Drept urmare, judecătorul a hotărât că anularea permisului printr-o dispoziție a șefului Poliției Rutiere Bihor a fost făcută în mod nelegal. În acest caz, reclamantul a fost reprezentat de avocatul Gabriel Moraru, asociat în cadrul SCPA Alexandru și asociații.
Hotărârea Tribunalului Bihor a fost dată în cazul unui tânăr care a condus o mașină fără să aibă permis, în 2020, pe când nu împlinise încă 18 ani. La începutul acestui an, Judecătoria Oradea i-a aplicat măsura preventivă a supravegherii pe o durată de patru luni.
Imediat după ce sentința a rămas definitivă, prin neapelare, șeful Serviciului Rutier Bihor a dispus anularea permisului de conducere pe care tânărul l-a obținut în luna martie 2021. Pentru această măsură au fost invocate prevederile art. 114 alin. 1 lit. f din OUG 195/2002, potrivit cărora ”anularea permisului de conducere se dispune în următoarele cazuri: (…) permisul de conducere a fost obţinut în perioada în care titularul era cercetat sau judecat în cadrul unui proces penal pentru săvârşirea unei infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, atunci când acesta a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.”
Prin avocatul Gabriel Moraru (foto jos), tânărul a atacat dispoziția de anulare a permisului. ”S-a formulat plângere prealabilă și, ulterior primirii răspunsului nefavorabil de la I.P.J.-Serviciul Rutier, s-a formulat acțiune pentru a se obține anularea actul administrativ nelegal, în opinia apărării. Instanța a admis acțiunea, reținând în considerente aspecte favorabile situației juridice a reclamantului, argumentele folosite de instanța bihoreană fiind elocvente, coerente și, totodată juste”, a explicat avocatul Moraru. ”S-a evidențiat concluzia că măsurile educative sunt «sancțiuni » cu caracter penal distinct (nu sunt condamnări), iar în cazul aplicării acestor sancțiuni nu se impune anularea permisului de conducere, așa cum prevede art.114, al.1, lit. f) din OUG 195/2002.”
Ce a reținut Tribunalul Bihor
Tribunalul Bihor a arătat, într-o sentință publicată pe portalul Rejust, că aplicarea unei măsuri educative dintre cele prevăzute de art. 115 Cod Penal, nu echivalează cu condamnarea printr-o hotărâre judecătorească, condiție impusă de art. 114 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
”Astfel, conform opiniilor doctrinare și potrivit jurisprudenței constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale a României, măsurile educative sunt sancțiuni de drept penal speciale, reglementate pentru a fi dispuse doar în privința minorilor responsabili penal și care au ca scop educarea sau reeducarea acestora prin instruire școlară și profesională și prin cultivarea în conștiința acestora a respectului față de valorile sociale. Astfel, măsurile educative reglementate în dreptul penal românesc sunt consecințe ale răspunderii penale, putând fi dispuse numai dacă minorul a săvârșit o infracțiune. Acestea au menirea de a realiza o schimbare în conștiința infractorului minor în sensul respectării valorilor sociale, pentru a se putea reintegra în societate. Spre deosebire de pedepsele penale, care au un caracter preponderent coercitiv, măsurile analizate au un caracter preponderent educativ, motiv pentru care, în urma aplicării lor, nu subzistă consecințe penale, ele neconstituind antecedente penale față de persoana în privința căreia au fost dispuse.
De altfel, acest aspect este în mod expres reglementat la art. 133 din Codul penal, conform căruia măsurile educative nu atrag interdicții, decăderi sau incapacități (a se vedea Decizia nr. 601 din 27 septembrie 2018 a Curții Constituționale a României, par. 17). Se impune a se reține, așadar, că aplicarea unei măsuri educative în sarcina unui inculpat, ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni în perioada minorității, nu reprezintă o soluție de condamnare și nici nu conferă inculpatului statutul de condamnat, măsurile educative reprezentând sancțiuni de drept penal cu caracter eminamente educativ, iar nu represiv”, a arătat Tribunalul Bihor.
Instanța a mai precizat că dispozițiile art. 133 Cod Penal, invocate de reclamant, potrivit cărora măsurile educative nu atrag interdicţii, decăderi sau incapacităţi, ”vin să confirme rolul și scopul acestor sancțiuni de drept penal, respectiv cel preponderent educativ al acestora, fără a stabili în sarcina inculpatului căruia i-au fost aplicate statutul de condamnat și fără a reprezenta o soluție de condamnare, în accepțiunea Codului Penal al României”.
”Susținerile pârâtului din cuprinsul întâmpinării potrivit cărora nu este necesar ca titularul permisului de conducere să fi fost condamnat la o pedeapsă, ci doar să fi fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, nu pot fi apreciate ca întemeiate. Astfel cum s-a expus anterior, aplicarea unei măsuri educative, cum este cazul în speță, nu echivalează cu o condamnare, în accepțiunea legii penale, și nici nu conferă inculpatului statutul de condamnat”, a mai arătat Tribunalul Bihor.
DOCUMENT – Hotărârea Tribunalului Bihor în acest caz (format anonimizat):
