Camera Deputaților a adoptat, marți, în calitate de for decizional, proiectul de lege care prevede creșterea pragurilor minime de pedeapsă pentru infracțiunile de natură sexuală, astfel încât persoanele condamnate să nu mai primească pedepse cu suspendare. Cresc limitele inferioare ale unor fapte precum viol, act sexual cu un minor, trafic de persoane, proxenetism, pornografie infantilă. În acest fel, vinovații de astfel de infracțiuni nu vor mai fi condamnați cu suspendare.
Proiectul de lege inițiat de deputata independentă Oana Bîzgan aduce modificări Codului Penal și celui de Procedură Penală.
De exemplu, persoanele condamnate pentru viol pot primi pedepse de la 5 la 10 ani (3-10 ani în prezent), de la 7 la 12 ani dacă victima este un minor (5-12 ani în prezent), de la 7 la 15 ani dacă victima este un minor și există circumstanțe agravante, și de la 9 la 18 ani (7-18 ani în prezent) în cazul în care fapta a avut ca urmare moartea victimei.
Raportul sexual cu un minor de până la 14 ani se pedeseste cu închisoarea de la 2 la 9 ani (față 7-13 ani în prezent), iar cu un minor între 14 și 18 ani pedeapsa va fi cu închisoare între 1 și 5 ani.
Dacă victima e membru de familie sau în grijă, sau folosită pentru materiale pornografice, sau s-a pus în pericol viața victimei, delictul se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani, dacă victima are 14 – 16 ani, respectiv de la 5 la 12 ani pentru minorii mai mici de 14 ani.
Sexul în fața unui minor care nu a împlinit 14 ani se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani (față de 6 luni la 2 ani, în prezent). Obligarea minorului sube 14 ani să vizioneze materiale pornografice se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Propunerea unui minor de a se întâlni, inclusiv pe net, pentru viol, pornografie etc se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, față de un an, cât este în prezent.
Potrivit unui comunicat al deputatei Oana Bîzgan, în 2017, din totalul de cazuri de act sexual cu un minor, pe rolul judecătoriilor, 42,17% cazuri au sfârșit prin condamnări definitive, conform datelor furnizate de Ministerul Justiției. Dintre acestea, 50% au reprezentat executare cu suspendare și 25,77% dintre cazuri s-au finalizat cu executare în detenție.
Legea va ajunge la președintele României, pentru promulgare.
Partajează acest conținut:
