Neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere ar putea fi calificată explicit drept violență economică, iar urmărirea penală în cazul infracțiunii de abandon de familie ar urma să fie declanșată din oficiu, nu la plângerea victimei. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege depus miercuri la Parlament de deputata PNL Alina Gorghiu, președinta Comisiei parlamentare „România fără violență domestică”.
Inițiativa legislativă vizează modificarea articolului 378 din Codul penal, în sensul eliminării condiției plângerii prealabile pentru infracțiunea de abandon de familie. Potrivit autoarei proiectului, schimbarea este necesară pentru a asigura o protecție penală efectivă copiilor și persoanelor vulnerabile, în special în situațiile în care obligațiile de întreținere sunt stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, dar rămân neexecutate.
De la conflict privat la problemă de interes public
„Neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere nu reprezintă o simplă neînțelegere între foști parteneri, ci o formă gravă de violență economică, cu efecte directe asupra nivelului de trai, siguranței și demnității copilului și ale părintelui care îl îngrijește”, a declarat Alina Gorghiu, într-un comunicat de presă.
Deputata subliniază că, în majoritatea cazurilor, părintele afectat este mama, iar lipsa resurselor financiare generează vulnerabilitate economică, instabilitate socială și dependență, toate elemente definitorii ale violenței economice, așa cum este aceasta recunoscută în legislația și jurisprudența europeană.
Prin eliminarea plângerii prealabile, statul își asumă un rol activ în protejarea interesului superior al copilului, iar fapta este tratată ca o atingere adusă ordinii publice, nu ca un simplu litigiu de familie.
Problemele actualului cadru legal
În forma în vigoare a Codului penal, infracțiunea de abandon de familie este condiționată de formularea unei plângeri prealabile într-un termen strict. Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2/2020, s-a stabilit că termenul de trei luni pentru formularea plângerii începe să curgă de la momentul cunoașterii faptei, respectiv de la expirarea perioadei de trei luni consecutive de neplată a pensiei de întreținere.
Deși interpretarea este corectă din punct de vedere juridic, efectele practice sunt, potrivit inițiatorilor proiectului, profund problematice. Numeroase dosare sunt clasate ca tardive, obligațiile stabilite prin hotărâri judecătorești rămân neexecutate, iar victimele sunt sancționate indirect pentru buna-credință sau pentru lipsa de informare juridică.
În același timp, debitorii de rea-credință sunt încurajați să continue neexecutarea obligațiilor, știind că lipsa unei plângeri prealabile în termen conduce la înlăturarea răspunderii penale.
Eliminarea plângerii prealabile: consecințe juridice
Prin modificarea propusă, acțiunea penală se va pune în mișcare din oficiu, similar altor infracțiuni care aduc atingere gravă drepturilor fundamentale. Astfel, organele de urmărire penală vor putea interveni independent de voința victimei, iar protecția penală devine una reală și efectivă, nu pur formală.
Inițiativa aliniază legislația penală românească la principiile protecției copilului și la standardele internaționale privind combaterea violenței domestice și a violenței economice.
Un mesaj clar privind responsabilitatea parentală
„Această inițiativă transmite un mesaj clar: obligațiile față de copii nu sunt opționale, iar privarea lor de mijloacele de trai reprezintă o formă de violență sancționabilă de stat. Justiția trebuie să protejeze victimele, nu să le lase singure în fața abuzului”, a mai transmis Alina Gorghiu.
Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în comisiile parlamentare de specialitate și, ulterior, supus votului în plen. Dacă va fi adoptat, acesta ar putea marca o schimbare majoră de paradigmă în modul în care statul român tratează neplata pensiei de întreținere, transformând-o dintr-o problemă privată într-o chestiune de interes public și protecție penală efectivă.
Partajează acest conținut:
