Judecătorii Gabriela Țarcă și Levente Antik au ignorat concluziile expertizei medico-legale și au decis că medicii nu sunt responsabili pentru decesul copilului
Moartea unui copil de doar doi ani și jumătate, Burduja Tudor, după mai multe consultații medicale, a ajuns în instanță și a stârnit o controversă juridică majoră. Deși o expertiză medico-legală realizată de specialiști a concluzionat că au existat greșeli medicale care au contribuit la decesul minorului, Curtea de Apel Oradea a decis că aceste concluzii nu sunt suficiente pentru a stabili vinovăția penală a medicilor implicați.
Decizia instanței ridică întrebări serioase despre modul în care sunt evaluate probele medicale în procesele de malpraxis și despre responsabilitatea medicilor în astfel de cazuri.
În motivarea hotărârii, judecătorii au arătat că raportul de expertiză medico-legală nu reprezintă o probă decisivă în sine, ci trebuie analizat în raport cu toate celelalte probe administrate în dosar, inclusiv declarațiile martorilor și explicațiile medicilor implicați.
Instanța a mai arătat că, pentru pronunțarea unei condamnări penale, vinovăția trebuie dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, iar probele din dosar nu au oferit certitudinea necesară pentru stabilirea răspunderii penale.
Ce s-a întâmplat cu copilul
Copilul, Burduja Tudor, în vârstă de doi ani și jumătate, a început să aibă simptome respiratorii și febră cu câteva zile înainte de deces. În dimineața zilei de 26 martie, acesta a fost consultat la o clinică privată de un medic pediatru. Medicul a stabilit diagnosticul de laringotraheită și a prescris tratament la domiciliu. În cursul aceleiași zile, starea copilului s-a agravat, iar mama sa l-a dus la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) a spitalului. Acolo a fost consultat din nou și s-a decis internarea.
În ciuda tratamentului administrat ulterior în spital, Burduja Tudor a murit a doua zi, cauza fiind o pneumonie severă complicată cu sepsis și insuficiență multiplă de organe.
Potrivit motivării instanței, evoluția unor infecții respiratorii la copii poate fi extrem de rapidă și imprevizibilă, iar agravarea stării pacientului poate surveni în interval de câteva ore, în funcție de agresivitatea agentului infecțios și de reacția organismului.
Ce spune expertiza medico-legală
În cadrul anchetei a fost realizată o expertiză medico-legală complexă, întocmită de doi medici legiști și avizată de alți trei specialiști din cadrul Institutului de Medicină Legală Timișoara.
Raportul a concluzionat că au existat erori de conduită medicală.
În ceea ce îl privește pe medicul pediatru de la clinica privată, experții au stabilit că:
- diagnosticul pus a fost incomplet, deoarece copilul avea deja afectați sever ambii plămâni
- diagnosticul corect ar fi trebuit să fie pneumonie bilaterală
- era necesară efectuarea unei radiografii pulmonare și a unor analize de sânge
- tratamentul și monitorizarea pacientului au fost insuficiente.
Raportul arată că medicul „nu a recunoscut gravitatea bolii” și că examinarea clinică a fost una sumară.
Expertiza a mai arătat că întârzierea efectuării unor investigații paraclinice și a inițierii tratamentului adecvat ar fi avut legătură cu evoluția nefavorabilă a stării de sănătate a copilului.
Ce greșeli au fost constatate la UPU
Expertiza a analizat și conduita medicului de la UPU care a consultat copilul în seara aceleiași zile.
Experții au concluzionat că intervenția medicală a fost corectă, dar insuficientă.
Printre problemele identificate:
- nu a fost recomandată o radiografie pulmonară sau CT toracic
- nu au fost recoltate analize biologice importante
- nu au fost efectuate analize pentru parametri acido-bazici și biochimici.
Raportul subliniază că faptul că medicul mai avea doar 15 minute până la terminarea turei nu justifică omiterea acestor demersuri medicale.
Experții au concluzionat că aceste omisiuni au avut legătură de cauzalitate cu întârzierea tratamentului și implicit cu decesul copilului Burduja Tudor.
Judecătorii au remarcat însă că expertiza medico-legală a calificat aceste demersuri drept „corecte, dar insuficiente”, fără a demonstra în mod cert că omiterea lor a determinat direct decesul minorului.
Cum a interpretat Curtea de Apel Oradea probele
În ciuda acestor concluzii, Curtea de Apel Oradea a apreciat că raportul de expertiză medico-legală nu este o probă decisivă.
Instanța a acordat o importanță mai mare declarațiilor martorilor, dintre care unii erau colegi ai medicilor inculpați și specialiști în domeniu.
Judecătorii au considerat că acești martori au explicat modul în care au fost aplicate procedurile medicale și protocoalele profesionale.
Potrivit instanței, declarațiile martorilor au indicat că medicul de gardă a avut la dispoziție aproximativ 15 minute pentru a evalua pacientul și pentru a dispune primele măsuri medicale, interval în care prioritatea a fost stabilizarea funcțiilor vitale ale copilului.
În acest context, medicul a administrat tratament de urgență, oxigen, bronhodilatatoare și corticoizi, și a dispus internarea copilului, măsuri pe care instanța le-a considerat conforme cu practicile medicale pentru un pacient cu insuficiență respiratorie.
„Era bine să se facă, dar asta nu înseamnă că a murit din această cauză”
În motivarea deciziei, Curtea de Apel arată că ar fi fost de dorit ca anumite proceduri medicale să fie efectuate.
De exemplu:
- efectuarea unei radiografii pulmonare
- administrarea mai rapidă a unui antibiotic.
Instanța admite că aceste măsuri ar fi fost utile, însă consideră că acest lucru nu demonstrează automat că decesul copilului Burduja Tudor a fost cauzat de erorile medicale.
Judecătorii au subliniat că radiografia pulmonară reprezintă o investigație diagnostică și nu un tratament în sine, iar efectuarea acesteia poate fi amânată atunci când starea pacientului nu permite realizarea examinării în siguranță.
De asemenea, instanța a arătat că administrarea antibioticelor injectabile cu spectru larg presupune testarea prealabilă a reacțiilor alergice, procedură care poate dura aproximativ 20–25 de minute și care nu putea fi realizată în intervalul foarte scurt avut la dispoziție de medicul de gardă.
Cu alte cuvinte, judecătorii au apreciat că, deși copilul ar fi avut o șansă mai mare de supraviețuire dacă era tratat diferit, nu există suficiente probe pentru a stabili vinovăția penală a medicilor.
Curtea a concluzionat că nu a fost demonstrată existența unei legături de cauzalitate certe între conduita medicală imputată și decesul copilului.
Diferența dintre prima instanță și Curtea de Apel
Judecătoria Oradea, care a analizat prima cauza, a apreciat că în gestionarea cazului s-au produs mai multe erori succesive.
Instanța a considerat că responsabilitatea ar putea aparține nu doar medicilor trimiși în judecată, ci și altor cadre medicale implicate în tratarea copilului.
Curtea de Apel Oradea a ajuns însă la o concluzie diferită: nu există suficiente probe pentru a stabili vinovăția penală a medicilor, iar moartea copilului Burduja Tudor nu poate fi atribuită cu certitudine acțiunilor acestora.
Prin decizia definitivă pronunțată la 6 martie 2026, Curtea de Apel Oradea a dispus achitarea medicilor pentru infracțiunea de ucidere din culpă. Instanța a schimbat temeiul juridic al achitării stabilit de prima instanță, reținând că fapta imputată nu este prevăzută de legea penală.
Totodată, Curtea a decis ca acțiunea civilă formulată de familia copilului să rămână nesoluționată în procesul penal, aceasta putând fi analizată separat de instanțele civile.
Pentru familia copilului, însă, decizia instanței lasă mai multe întrebări decât răspunsuri.
Moartea unui copil de doi ani și jumătate rămâne fără o responsabilitate penală stabilită, în ciuda concluziilor expertizei medico-legale care a indicat erori medicale.
Pentru părinți, verdictul poate părea profund nedrept. După ani de anchete și procese, tragedia care le-a schimbat viața nu are, în plan penal, niciun vinovat.
În timp ce instanța vorbește despre lipsa certitudinii juridice, familia rămâne cu certitudinea pierderii ireparabile a copilului lor.
Pentru cei care doresc să înțeleagă mai bine concluziile specialiștilor, un extras relevant din raportul de expertiză medico-legală realizat în acest caz poate fi consultat mai jos. Documentul detaliază erorile de conduită medicală identificate de experți, investigațiile care ar fi trebuit efectuate și modul în care aceste omisiuni ar fi putut influența evoluția stării de sănătate a copilului.
Hotărârea Curții de Apel Oradea, care are 68 de pagini și cuprinde motivarea completă a deciziei, poate fi consultată integral mai jos.
Cazul micuțului Tudor Burduja a fost relatat de-a lungul timpului în mai multe articole. Pentru cei care doresc să urmărească evoluția acestui dosar și informațiile publicate anterior, mai jos pot fi citite materialele publicate pe acest subiect.
Cazul dramatic de malpraxis al copilașului decedat judecat cu celeritate în apel
Șapte ani de așteptare: drama copilului Burduja Tudor, ajunsă în sfârșit în instanță
Partajează acest conținut:





