Mită pentru frumusețe | „Doctorul vedetelor” ar fi cerut 25.000 DE EURO pentru operații estetice făcute în spitalul pe care îl conducea

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspectul STAN VITALIE, medic primar, la data faptelor manager al Spitalului Clinic de urgență, Chirurgie Plastică și Arsuri din București, pentru săvârșirea a infracțiuni de luare de mită, informează un comunicat al DNA.

Din cercetări reiese că suspectul Vitalie Stan, în calitatea sa de medic primar şi manager, ar fi pretins şi primit de la 16 paciente, sume cuprinse între 1.100 şi 2.700 de euro, pentru efectuarea a diferite operaţii estetice în Spitalul amintit. Doctorul ar fi încasat suma totală de 25.000 de euro.

„În concret, suspectul Stan Vitalie ar fi internat pacientele respective sub pretextul unor afecțiuni ce necesitau corecții chirurgicale, iar în schimbul sumelor de bani primite, ar fi efectuat în cadrul spitalului de stat operații estetice care se pot efectua în clinicile private”, arată comunicatul.

Medicului i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală de suspect, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

”Doctorul vedetelor” a fost arestat în 2014

Vitalie Stan este cunoscut drept ”doctorul vedetelor” după ce a făcut mai multe operații estetice unor persoane din lumea mondenă. În 2014, el a fost arestat, alături de alți medici, sub aceeași acuzație: ar fi luat mită pentru operații estetice ilegale, care s-au desfășurat în Spitalul de Arși pe care îl conducea și au fost decontate de CAS.

În rechizitoriul de atunci, procurorii arătau că tarifele cerute pentru operaţiile făcute în spital erau mai mici decât cele ale intervenţiilor la clinici private: rinoplastie – 1.800-3.500 de euro în privat şi 1.400-3.000 de euro în spital; implant mamar – 2.700-3.500 de euro în privat şi 2.000-3.000 de euro în spital; abdominoplastie – 2.500-3.500 de euro în privat şi 2.200-3.000 de euro în spital.

Pentru multe astfel de operații medicii au consemnat un diagnostic fictiv în foaia de observaţie. Astfel era justificată o intervenție chirurgicală non-estetică, care făcea însă ca decontarea internării la CAS București să fie posibilă, au arătat anchetatorii.