text: lector univ. dr. Cristina Liana PUȘCAȘ
Mircea Tulvan s-a născut la 26 septembrie 1926, în Săliştea de Vaşcău, jud. Bihor, tatăl – Vasile, mama – Maria. Este absolvent al Liceului „Samuil Vulcan” din Beiuş, iar familia reuşeşte, cu mare greutate, să-l trimită la Bucureşti unde se va înscrie, în anul 1946, la Facultatea de Silvicultură.
În jurul orei 2:00 a zilei de 10 iunie 1948 este arestat şi condamnat la trei ani pentru că ar fi făcut parte dintr-o „unitate subversivă”. În sarcina lui Tulvan Mircea, de 23 de ani, se reţine, conform Sentinţei nr. 247 din 18 februarie 1949, emisă în Dosarul 233/1949 de către Tribunalul Militar Bucureşti, secţia a II-a, faptul că de a fi activat într-o organizaţie legionară.
„Această unitate subversivă activa în cadrul Facultăţii de Silvicultură din Bucureşti şi era condusă de Tonea S. Ion, fost legionar, participant la rebeliunea din 1941 şi care în 1945 şi-a reluat activitatea, primind însărcinarea de „şef” al întregului grup care se formase şi conspira la Silvicultură.
Organizarea prevedea schematic „cuiburi” de militanţi corespunzători anilor de studiu, comandate de câte un „şef” de an, toţi subordonaţi comandantului de cuib pe facultate. Activitatea grupului subversiv se concretiza în şedinţe care se ţineau periodic în diferite locuri – cămin, pădurea Băneasa, pe marginea lacului Herăstrău.
În mod conspirativ, inculpaţii, pentru îndeplinirea scopului urmărit în organizaţie, aveau misiuni diferite. Fiecare activist avea îndatorirea de a recruta cât mai multe elemente pentru a se asigura cadrele, iar pentru formarea acestora în scopul urmărit, pe lângă şedinţe, consfătuiri, acuzaţii, se antrenează în marşuri şi alte exerciţii cu caracter militar”, se arăta în sentinţă.
”Din celulă vedeai doar o dungă din cer”
Mircea Tulvan ar fi activat în această organizaţie subversivă, a luat parte la şedinţe, a plătit cotizaţii, a donat pentru ajutorul legionar, executând marşuri şi alte exerciţii.
În realitate, Mircea Tulvan ne-a precizat că nu a activat în nicio organizaţie subversivă. „La cantina unde servea masa, exista un radio la care tinerii ascultau ultimele noutăţi din viaţa politică”, povesteşte acesta.
„Vedeai doar o dungă din cer. Celulele erau aşezate în pământ”, îşi aminteşte bihoreanul Mircea Tulvan despre Jilava, adăugănd că „era foarte neplăcut să asişti ca 60 de oameni să-şi facă nevoile. La unii funcţiona stomacul mai bine, la alţii mai rău”.
A asistat la procesul de reeducare de la Piteşti şi Gherla. Mircea Tulvan povesteşte cum, înfometate, victimelor reeducării li se oferea o gamelă cu fasole „cu un pumn de sare”, după care le era refuzat chiar şi un strop apă.
Bibliografie:
- Arhiva personală Cristina Liana Pușcaș, Interviu Mircea Tulvan
Cristina Liana PUȘCAȘ este doctor în Istorie, lector universitar la Universitatea din Oradea, vicepreședintele Asociației Cei 40 de Mucenici.
Mai multe date şi istorisiri puteţi găsi pe www.memoriarezistentei.ro
Doritorii pot sprijini Asociația Cei 40 de Mucenici
Datele Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici”: CIF: 31340614; / COD IBAN: RO43BRDE050SV63246520500
Cel mai important proiect al Asociației este Memorialul Rezistență și Represiune în Bihor. http://www.memoriarezistentei.ro/memorialul-rezistenta-si-represiune-in-bihor/
Partajează acest conținut:
