SĂ NU ZICI CĂ NU ȚI-AM SPUS
Profesorul Ioan Sorin Cuc salută decizia Ministerului Public de a nu formula acuzații bazate doar pe presupuneri în raport cu Horea Abrudan, dar consideră că situația sa a fost tratată cu dublă măsură, deși e una similară.
Pe parcursusul memoriilor care însumează 166 de pagini în care se formulează cereri și excepții împotriva rechizitoriului emis de DNA-Serviciul Teritorial Oradea, fosta șefă a Casei Corpului Didactic și a comisiei care a evaluat lucrările candidaților la conducerea școlilor din Bihor, Mioara Țigan, și fostul director de la Școala Avram Iancu Oradea, Ioan Sorin Cuc, încearcă să atragă atenția în mod explicit asupra rolului pe care l-a avut inspectorul general Horea Abrudan în derularea faptelor de care sunt acuzați.
Spre exemplu, Mioara Țigan subliniază printre altele că Horea Abrudan <a avut în netuburată posesie, în intimitatea propriului birou directorial din cadrul ISJ Bihor, timp de 83 de minute, toate lucrările desigilate și care urmau să fie predate Comisiei de contestații-în număr de 25-, printre care și cea a lui Cuc Ioan Sorin, și cu toate acestea procurorul expediază acest aspect>.
La rândul său, într-un memoriu stufos de 132 de pagini, adresat judecătorului de Cameră Preliminară de la Tribunalul Bihor, Ioan Sorin Cuc invocă cereri și excepții solicitând ca acesta să retrimită dosarul la procuror pentru <a remedia neregularitățile actului de sesizare care descrie deficitar starea de fapt și face imposibilă stabilirea limitelor și a obiectului judecății>.
„Țigan a acționat fie din proprie inițiativă, fie ca urmare a unor indicații din partea inspectorului școlar general al județului Bihor„
Printre altele, în memoriu se arată că <participația domnului Cuc la presupusa acțiune de abuz în serviciu este mai degrabă presupusă, lipsând orice repere descriptive în raport de care acesta să aibă posibilitatea reală de a-și formula o apărare punctual deoarece acuzarea nu indică modul, locul, timpul, circumstanțele ori alte elemente de natură să releve motivele pentru care se apreciază că a existat o asemenea conivență, deci Sorin Cuc nu poate demonstra că în realitate nu a avut nici o contribuție volitivă ori intelectivă în planul comiterii faptelor care fac obiectul prezentei cauze. ..Ține de logica elementară faptul că în măsura în care inculpata Țigan a acționat în sensul indicat de către acuzare, aceasta a acționat fie din proprie inițiativă, fie ca urmare a unor indicații din partea inspectorului școlar general al județului Bihor. De asemenea prin raportare la optica Ministerului Public se poate lesne presupune cel puțin că inspectorul școlar general al județului Bihor cunoștea caracterul fals al lucrării la momentul semnării deciziei de numire a dlui Cuc Sorin Ioan în calitate de director al Școlii Gimnaziale Avram Iancu Oradea, câtă vreme în perioada dintre data în care a avut loc proba scrisă și data la care au fost soluționate contestațiile au existat mai multe apeluri telefonice între acesta și inculpata Țigan. Ceea ce este oarecum surprinzător se referă la faptul că nu s-a formulat vreo acuzație împotriva domnului Abrudan Horea Florian. Sigur, considerăm salutară această poziție a Ministerului Public de a nu formula acuzații bazate doar pe presupuneri în raport cu domnul Abrudan, însă aspectul a cărui subtilitate ne scapă vizează motivul pentru care, în lipsa oricăror elemente din care să rezulte participația domnului Cuc, situația sa este tratată diferit. Astfel, considerăm că și acest aspect și anume tratarea diferită a două persoane cu situații similare, în raport de care nu există nici măcar la nivel descriptiv elemente de natură să sugereze o eventuală paricipare la comiterea faptelor care fac obiectul prezentei cauze, relevă faptul că maniera în care este prezentată situația domnului Cuc nu este una care poate investi de o manieră regular instanța de judecată>
Într-un document similar, Mioara Țigan cere restituirea dosarului la parchet pentru mai multe considerente, cum ar fi acela că din Rechizitoriu reiese că „singura acțiune care a produs efecte în sensul instigării la săvârșirea abuzului în serviciu este reprezentată de predarea lucrării către Comisie, întrucât în lipsa acestei acțiuni (teoretic) lucrarea nu ar fi produs consensecințe juridice?… servit lui Abrudan Horea să emită decizia de numire ca director: (deși predarea lucrării a avut ca efect imediat și direct faptul că a fost analizată de Comisia de contestații, după care au urmat alte etape ale procedurii de examen: 1 corectarea ei de către Comisie, 2 admiterea contestației, 3 participarea de către Cuc Ioan Sorin la proba interviului, 4. Calcularea mediilor candidaților și compararea mediilor contracandidaților pe aceleași posture, 5. Emiterea deciziei de către Abrudan Horea. Mioara Țigan spune că organul de urmărire penală omite să indice și să descrie (în minime cuvinte) care a fost modalitatea concretă în care subsemnata l-aș fi instigat la săvârșirea infracțiinii de abuz în serviciu pe Abrudan Horea, nefiind indicate nici un fel de acțiuni sau coordonate concrete privind acțiunile prin care subsemnata le-aș fi întreprins pentru a face posibilă emiterea <nelegală> de către Abrudan Horea a deciziei de numire în funcție de director a incupatului Cuc Ioan Sorin„.
Mioara Țigan consideră că , <în realitate, unicul motiv pentru care această infracțiune (instigare la abuz în serviciu, sub forma participației improprii n.r.) a fost reținută în sarcina mea a fost acela că DNA-Serviciul Teritoril Oradea să își păstreze competența pe parcursul urmăririi penale și să poată să „bifeze„ o altă statistică<pozitivă> privind trimiterea în judecată a funcționarilor publici <corupți> fără ca premisele factuale ale cauzei să reclame într-un mod rezonabil o astfel de încadrare juridică>. Mioara Țigan insistă asupra faptului că ISJ Bihor este organizatorul concursului pentru directori de școli și spune că a predat < înscrisurile din data de 18.10.2021 către președintele comisiei de organizare a concursului (iar nu către inspectorul școlar general!!) Horea Abrudan>, așa cum prevede metodologia și că în intervalul 15 (seara)-18.10.2021 (prânz) „în momentul predării lucrărilor de către subsemnata, acestea se afau în plicuri sigilate , ștampilate și semnate. …Dacă urmăm argumentația procurorului de caz, cum că în intervalul în care lucrările s-au aflat desigilate!!!! în biroul și în posesia exclusivă a lui Abrudan Horea, în cursul zilei de 18.10,2021, pentru un interval agreat de 83 de minute, ar fi fost insuficient pentru falsificarea lucrării, rezultă că erau necesare câteva ore în acest scop, sens în care nu se indică în rechizitoriu când puteau să se fi întâmplat aceste ore necesare falsificării„. Conform Mioarei Țigan, Rechizitoriul <consfințeste și o mistificare absolut de neacceptat a realității factuale, astfe cum ea este stabilită de probele cauzei . Astfel că Abrudan Horea a avut în netuburată posesie, în intimitatea propriului birou directorial din cadrul ISJ Bihor, timp de 83 de minute, toate lucrările desigilate și care urmau să fie predate Comisiei de contestații-în număr de 25-, printre care și cea a lui Cuc Ioan Sorin, și cu toate acestea procurorul expediază acest aspect ca fiind nerelevant, în sensul în care se consideră că acesta nu ar fi avut timp sufficient să întreprindă acțiuni de falsificare„. În dosarul falsificării lucrării lui Ioan Sorin Cuc la concursul de directori de școli, numele inspectorul general Horea Abrudan apare ca martor pentru că procurorii l-au exonerat de orice vină.
Partajează acest conținut:
