text: lector univ. dr. Cristina Liana PUȘCAȘ
Adrian Mărăscu s-a născut pe 3 iunie 1930, în comuna Batăr, județul Bihor. Tatăl, Gheorghe, era învățător la Finiș, mama – Maria. Adrian Mărăscu a urmat Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș, însă odată cu instaurarea regimului comunist, tânărul intră în atenția organelor de Securitate. „A fost împotriva colectivizării în satul Finiș. La o ședință, a glumit și a spus: «Bine că nu s-au înecat găinile cu atâta porumb»”, ne-a relatat Ecaterina Mărăscu, soția sa.
Potrivit Hotărârii de trecere în evidenţă pasivă din 13 ianuarie 1965, Mărăscu Adrian „în anul 1948 s-a încadrat în organizaţia subversivă legionară «Vulturii Carpaţilor», din Beiuş”, fiind arestat, fără a fi condamnat.
„În anul 1948, mai 27, am fost reţinut de către organele Securităţii Oradea, fiind acuzat de a fi făcut parte din org. legionare din Beiuş. Am fost reţinut până în anul 1949 mai 10… s-a constat că nu sunt vinovat”, consemnează Adrian Mărăscu, într-o adresă către Procuratura Generală a R.S.R., datată 15 decembrie 1971.
Ulterior a fost rearestat pe data de 11 noiembrie 1951, în timp ce executa stagiul militar la Maglavit, în județul Dolj. Printre capetele de acuzare se numără faptul că şi-a procurat cartea „Etica legionară”.
„În procesul verbal de percheziţie domiciliară nu figurează nicio carte pentru care sunt acuzat… În timpul detenţiei am întrebat deţinuţi în penitenciar care avusese activitate legionară dacă ştiau de existenţa acestei cărţi şi mi s-a răspuns că nu au auzit nici ei de ea”, menţionează Adrian Mărăscu.
În cursul anului 1971, fostul deţinut politic se adresează Bibliotecii Centrale de Stat pentru a-i preciza dacă în depozitul său se află o astfel de carte. Răspunsul a fost invariabil: „Cartea cu titlul „Etica legionară” nu se află în fondurile Bibliotecii Centrale de Stat a R.S.R.”, dovedind, încă odată, că sistemul comunist, pentru a-şi anihila duşmanii, s-a folosit de cele mai mârşave mijloace, inventând fapte ireale.
La Securitatea Oradea, Adrian Mărăscu arată că declaraţia sa a fost depusă „sub imperiul constrângerii, bătăi, izolare într-un beci”. Mai mult, Mărăscu aminteşte că, pentru a-l obliga să recunoască acuzația ce i se aducea. a fost arestată şi sora lui, Felicia Mărăscu, în vârstă de 17 ani.
„Într-o zi a fost adusă în celula nr. 7, celula de pedeapsă, sora mea, desculţă pe cimen,t în luna februarie, iar eu am fost dus la celula nr. 13 (Securitatea din Oradea), astfel ca să discut cu ea, deşi convorbirile între deţinuţi erau interzise. Anchetatorul a ordonat subofiţerului de serviciu să-mi deschidă vizeta celulei ca să pot auzi pe sora mea care plângea că este frig şi nu mai poate suporta situaţia în care se găsea. La câteva ore după asta, anchetatorul m-a chemat sus şi mi-a spus textul: că sunt criminalul surorii mele dacă nu recunosc ceea ce el a scris în declaraţie, pentru că o va ţine pe sora mea în condiţiile pe care mi le-a arătă până când mă voi hotărî să semnez declaraţia”, mărturiseşte Mărăscu.
Adrian Mărăscu a fost condamnat, prin Sentinţa nr. 1 din 3 ianuarie 1953 a Tribunalului Militar Teritorial Oradea, la 25 de ani închisoare. A trecut prin închisorile de la Oradea, Jilava, Cavnic, Baia Sprie, Gherla și Aiud. La Gherla i-au pus lanțuri la picioare, iar „carnea i-a crescut peste lanțuri”, își amintește soția, Ecaterina Mărăscu.
A fost eliberat pe data de 31 iulie 1964. Are o fiică, Anca, și un nepot, Mihnea.
Bibliografie:
- Arhiva personală Ecaterina Mărăscu;
- Cristina Liana Pușcaș, Iadul roșu în orașul de pe Criș, Penitenciarul Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, Oradea, 2014;
- www.memoriarezistentei.ro
Cristina Liana PUȘCAȘ este doctor în Istorie, lector universitar la Universitatea din Oradea, vicepreședintele Asociației Cei 40 de Mucenici.
Mai multe date şi istorisiri puteţi găsi pe www.memoriarezistentei.ro
Doritorii pot sprijini Asociația Cei 40 de Mucenici
Datele Asociaţiei „Cei 40 de Mucenici”: CIF: 31340614; / COD IBAN: RO43BRDE050SV63246520500
Cel mai important proiect al Asociației este Memorialul Rezistență și Represiune în Bihor. http://www.memoriarezistentei.ro/memorialul-rezistenta-si-represiune-in-bihor/
Partajează acest conținut:
