Asociația Magistraților din România (AMR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) denunță public atitudinea ambasadelor străine cu privire la independența justiției în România. Magistrații susțin că „Ministrul Justiţiei sfidează cadrul constituţional prin angrenarea reprezentanţilor altor state într-un proces eminamente intern, prezentând distorsionat realităţi din domeniul justiţiei în unicul scop de a obţine susţinere politică pentru proiectele de modificare a legilor justiţiei”.
Comunicatul celor două asociații:
”Subscrisele asociații, susținem ferm comunicatul Secției pentru judecători, din data de 25 februarie 2021, prin care s-a atras atenția asupra faptului că „Ministrul justiției sfidează cadrul constituţional prin angrenarea reprezentanţilor altor state într-un proces eminamente intern, prezentând distorsionat realităţi din domeniul justiției în unicul scop de a obţine susținere politică pentru proiectele de modificare a legilor justiţiei”.
Perindarea diversilor funcționari ai ambaselor străine pe la Ministerul Justiției sau Consiliul Superior al Magistraturii, ocazie cu care dau indicații despre cum să fie modificate legile justiției ori să fie desființată Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), este o sfidare nu doar a normelor diplomatice, ci și a ordinii constituționale din România, a drepturilor și libertăților românilor.
Ani la rând, atât prin declarații publice, cât și prin rapoartele Mecanismului de Colaborare și Verificare (MCV) – impus României la data aderării la Uniunea Europeană, în 2007 -, Comisia Europeană și SUA au solicitat constant ca procurorii de rang înalt să fie numiți în baza unui „sistem robust și transparent”, cu implicarea majoră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și cu diminuarea rolului politicului în aceste numiri. Acum, însă, prin declarații făcute într-un interval de câteva zile, ambasada Germaniei și cea a Statelor Unite ale Americii au solicitat desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).
În niciuna dintre aceste declarații nu s-a facut trimitere la recomandările mai sus relevate, ci s-a preferat să se ignore realitatea evidentă, și anume că SIIJ este singura structură de parchet în care clasa politică nu are niciun rol, nici în numirea procurorilor, nici în organizarea și funcționarea acesteia. SIIJ este, așadar, singura structură de parchet din România în care politicul nu are absolut nicio influență întrucât este singura structură de parchet cu privire la care a fost transpus în dispoziții legale „sistemul robust și transparent” de numire și revocare a procurorilor, cu directă implicare a Consiliului Superior al Magistraturii, salutată, de altfel, de Comisia de la Veneția. Dar, în pofida acestor evidente, ambasada SUA și ambasada Germaniei susțin desființarea SIIJ, fără niciun argument concret, factual, fundamentat.
În timp ce au vorbesc adeseori despre statulul de drept din România, și se arată pretins preocupate de rerspectarea acestuia, ambasadele străine vor acum să se desființeze singura structură cu privire la care Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 33/2018, ca înființarea SIIJ „constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului”, asigurându-se, pe această cale, „o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor”.
SIIJ a fost înființată, pe de-o parte, ca urmare abuzurilor comise de procurorii DNA contra judecătorilor și procurorilor, abuzuri constatate și argumentate detaliat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 225/2019.
Pe de altă parte, SIIJ a fost înființată pentru a înlocui Serviciul de combatere a corupției din justiție, înființat printr-un ordin obscur, de fosta șefă a DNA, în ianuarie 2014. Procurorii erau numiți la acest Serviciu după bunul plac al fostei șefe DNA, fără nicio procedură transparentă, inclusiv din rândul procurorilor cu vechime mică și care funcționau la parchetele de pe lângă judecătorii, iar aceștia, odată numiți la DNA, puteau ancheta judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curțile de Apel, precum și procurori de la parchetele de pe lângă acestea.
Reaminitim, o dată în plus, că SIIJ este singura structură de parchet în care procurorii sunt numiți exclusiv de CSM, atât în funcții de conducere, cât și de execuție, într-o procedură transparentă, procurorii fiind numiți pe o perioadă determinată, fiind necesar ca aceștia să aibă vechime de cel puțin 18 ani și grad minim de Curte de Apel. Funcționarea SIIJ este monitorizata de Plenul CSM, în fața căruia trebuie să prezinte un raport anual de activitate.
Din reacțiile publice la care ne referim se poate observa că statul de drept pe care ambasadele străine îl doresc în România nu este cel în care domnește legea și în care judecătorii, liberi de orice presiune exterioară, apără drepturile și libertățile românilor, ci un „stat de drept” în care judecătorii să poată fi înfricoșați, puși sub presiune, cercetați penal pentru soluțiile pe care le pronunță.
Un astfel de stat nu este unul de drept, ci unul de sorginte totalitară, în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt un „moft”. Experiența tragică a unui stat totalitar impus în România după al doilea război mondial, caracterizat prin folosirea justiției de către puterea nelegitimă, pentru a-și justifica acțiunile abuzive și pentru a-i condamna pe nedrept pe cei care s-au opus totalitarismului, nu poate și nu trebuie să fie uitată.
Ținând seama de realitatea afirmată în mod repetat în documentele internaționale, potrivit căreia o justiție independentă constituie fundamentul statului de drept, subscrisele asociații, avem datoria de a ne lupta cu toate mijloacele legale pentru apărarea acestei independențe, astfel cum am facut-o întotdeauna. Demersurile noastre sunt cu totul îndreptățite, fiind susținute de Carta Universală a Judecătorului, adoptată de Asociația Internațională a Judecătorilor (IAJ-UIM), care în art. 1 statuează: „Independența judecătorului este indispensabilă pentru o justiție imparțială și conformă legii. Ea este indivizibilă. Ea nu este o prerogativă sau un privilegiu acordat în interesul personal al judecătorilor, ci în interesul Statului de drept și al oricărei persoane care solicită și așteaptă o justiție imparțială. Toate instituțiile și autoritățile, atât cele naționale, cât și cele internaționale, trebuie să respecte, să protejeze și să apere această independență”, se arată în comunicatul semnat de judecătoarele Andreea Ciucă (AMR) şi Florica Roman (AJADO).
Partajează acest conținut:
