Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil, cu observaţii, proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul justiţiei în contextul pandemiei COVID-19. Documentul prevede în ce cazuri și modul în care poate fi restrânsă activitatea unei instanțe sau a unui parchet din motive legate de pandemia de coronavirus
Potrivit proiectului de lege, dacă din motive generate de pandemia de COVID-19 activitatea de judecată la nivelul unei judecătorii sau tribunal este grav afectată, colegiul de conducere al instanței respective poate propune colegiului de conducere al curții de apel în circumscripția căreia funcționează:
a) restrângerea activității de judecată a uneia sau multor secții ale respectivei instanțe;
b) restrângerea activității de judecată a întregii instanțe.
Colegiul de conducere al curții de apel se pronunță în termen de maximum 48 de ore de la primirea propunerii. Aceasta poate fi aprobată sau respinsă ținându-se cont de numărul de judecători aflați în carantină sau în izolare, repartizarea pe secții a acestora, numărul de judecători care își desfășoară efectiv activitatea la instanța vizată, gradul de ocupare a schemei posturilor de judecător la nivelul instanței vizate/secțiilor acesteia, volumul de cauze pe judecător la nivelul instanței/secțiilor acesteia și posibilitatea desemnării unor judecători de la alte secții în completul de judecată;
Măsura restrângerii activității de judecată poate fi dispusă pe o durată de cel mult 14 zile, după care se analizează posibilitatea prelungirii.
În cazul restrângerii activității de judecată și pe durata acesteia, la judecătoria, tribunalul sau,
după caz, la secția/secțiile vizate de măsura restrângerii activitatea de judecată va continua în
următoarele cauze:
a) în materie civilă: în cauzele de urgență deosebită stabilite de colegiul de conducere al curții de apel. Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei practici unitare, colegiilor de conducere ale curților de apel cu privire la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata restrângerii activității de judecată;
b) în materie penală: în procesele penale aflate în curs pe rolul instanțelor de judecată, inclusiv cele aflate în procedură în camera preliminară, continuă activitatea de judecată în cauzele în care urgența se justifică prin scopul instituirii stării de alertă, în alte cauze urgente apreciate ca atare de către judecător sau instanța de judecată, precum și în cauzele privind infracțiunile flagrante, cele în care au fost dispuse măsuri preventive, cele privind contestații la executare, cele referitoare la contestații împotriva măsurilor asigurătorii, cele privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cele ce cuprind măsuri de protecție a victimelor și a martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele privind infracțiuni contra securității naționale, cele privind acte de terorism sau de spălare a banilor.
În alte cauze decât cele de mai sus judecata se amână de drept pe durata restrângerii activității de judecată.
În termen de 10 zile de la încetarea restrângerii activității de judecată, judecătorul sau instanța de judecată vor lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și efectuarea actelor de procedură.
În cauzele civile, când este posibil, cu acordul părților, instanțele judecătorești pot hotărî ca ședințele de judecată să se desfășoare prin mijloace de telecomunicație audiovizuală care permit verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii, dispunând măsurile necesare în acest scop.
”Când este posibil, prin grija instanței, ședințele de judecată publice se transmit în direct, prin mijloace audiovideo care garantează securitatea, integritatea și calitatea transmisiunii, pe portalul instanțelor de judecată”, se arată în proiectul de lege.
În cauzele penale, persoanele private de libertate, altele decât cele aflate în arest la domiciliu, pot fi audiate prin videoconferință la locul de deținere, fără a fi necesar acordul acestora. Audierea altor persoane decât cele menționate anterior se poate face și prin videoconferință, la locul unde se află, cu acordul acestora, dar nu și în cazul audierii în cursul urmăririi penale, la judecarea cauzelor cu inculpați minori, a celor referitoare la reabilitarea judecătorească și nici atunci instanța de judecată declară ședința de judecată ca nepublică.
În ceea ce privește parchetele, dacă din motive generate de pandemia de COVID-19 o unitate de parchet este împiedicată să funcționeze, la sesizarea prim-procurorului acesteia ori a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau din oficiu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate dispune trimiterea uneia sau mai multor cauze la un parchet egal în grad, dacă măsura se impune în interesul rezolvării acestora.
”Dacă din motive generate de pandemia de COVID-19 o instanță de judecată este împiedicată să își continue activitatea, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se desemnează o altă instanță de același grad care să preia soluționarea cauzelor pentru care se solicită acest lucru, dispozițiile art. 76 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător. Atunci când este posibil, dosarul cauzei se trimite în format electronic instanței desemnate”, se mai arată în proiect.
DOCUMENT – Proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei de COVID-19 și Hotărârea Plenului CSM nr. 222/18 noiembrie 2020 de avizare favorabilă, cu observații, a proiectului de lege privind unele măsuri în domeniul justiției în contextul pandemiei COVID-19:
Partajează acest conținut:
