• Contact
duminică, iunie 8, 2025
  • Login
No Result
View All Result
Bihor Just
19 °c
Oradea
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
No Result
View All Result
Bihor Just
No Result
View All Result

Jurisprudența ÎCCJ | Transferarea persoanelor condamnate. Recunoașterea şi punerea în executare a hotărârilor penale străine

by Veronica Bursașiu
05/04/2022
in Prim Plan, Recomandate, Sistemul judiciar
0 0
1
Asociații ale magistraților: sesizarea Inspecției Judiciare în cazul unui procuror SIIJ – un precedent care ANIHILEAZĂ independența procurorilor de caz

foto generic | sursă: stirileprotv.ro

0
SHARES
236
VIEWS
Share on FacebookShare on Twitter

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Proceduri prevăzute în legi speciale. Proceduri prevăzute în Legea nr. 302/2004. Transferarea persoanelor condamnate

Index alfabetic: Drept procesual penal, transferarea persoanelor condamnate, recunoașterea şi punerea în executare a hotărârilor penale străine      

Articole de lege incidente: Legea nr. 302/2004, art. 163, art. 164 lit. i1)  art. 166, art. 167

În procedura transferării persoanelor condamnate, chiar în lipsa vreunui caz obligatoriu sau opţional de nerecunoaştere şi neexecutare, prevăzut în art. 163 şi art. 167 din Legea nr. 302/2004, instanţa de judecată, în cadrul procedurii prevăzute în art. 166 şi următoarele din aceeași lege, poate să respingă cererea de recunoaştere şi punere în executare a hotărârii judecătorești străine atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 164 lit. i1) din Legea nr. 302/2004, respectiv nu au fost dovedite legăturile persoanei condamnate cu statul român.

I.C.C.J., Secţia penală, decizia nr. 212/A din 15 septembrie 2021

Prin sentinţa penală nr. 79 din 3.06.2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 166 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 302/2004/R, s-a dispus respingerea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi privind transferarea persoanei condamnate A. în România în vederea continuării executării pedepsei de 7 ani închisoare aplicată prin sentința din 11.12.2018 a Tribunalului Regional Nurnberg – Furth definitivă la 23.08.2019 şi rectificată la 15.12.2020.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Galați a reținut următoarele:

Prin adresa nr. X/2021 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a sesizat instanța de judecată cu cererea de transfer a persoanei condamnate A. formulată de autoritățile judiciare germane în vederea continuării executării pedepsei de 7 ani închisoare, într-un penitenciar din România.

Prin sentința din 11.12.2018 a Tribunalului Regional Nurnberg-Furth – Germania, definitivă la 23.08.2019 şi rectificată la 15.12.2020, cetățeanul român A. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de: furt calificat însoțit de distrugere sau deteriorare de bunuri săvârșit în cadrul unui grup infracțional organizat (2 infracțiuni) şi furt însoțit de distrugere sau deteriorare de bunuri (6 infracțiuni) prevăzute în art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1) nr. 1, nr. 2, nr. 3, art. 244 alin. (1), art. 244 alin. (1), art. 303 alin. (1), art. 51 alin. (4), art. 52, art. 53, art. 73, art. 73 lit. c), art. 74 lit. c) C. pen. al Republicii Federale Germania.

Din actele înaintate de autoritățile judiciare germane, traduse în limba română, în  special din hotărârea de condamnare, adresa din 19.01.2021 a Prim-Procurorului General din Nurnberg-Furth – Germania, adresa din 30.01.2020 a Penitenciarului Amberg-Germania, a rezultat că A., deşi este cetăţean român născut  în anul 1969, în România, din anul 1989, a plecat în Spania, domiciliul său cunoscut fiind în Spania.

Astfel, Curtea a reținut că inculpatul are o rezidență neîntreruptă mai mare de 5 ani în Spania, în sensul prevederilor Legii nr. 302/2004/R, iar familia acestuia locuiește în Spania – Valencia (fiica condamnatului), respectiv  Germania-Koln (fiul condamnatului), fiind divorțat de soţia sa.

De asemenea, s-a mai notat faptul că în declarațiile date pe durata executării pedepsei în Penitenciarul Amberg-Germania, condamnatul A. a declarat inițial că dorește să fie transferat pentru continuarea executării pedepsei în Spania, acolo unde îşi are domiciliul, iar ulterior, fără un motiv anume, a revenit şi a declarat că dorește să fie transferat pentru continuarea executării pedepsei în România, unde locuiesc părinții săi în vârstă de 80 de ani, pe care dorește să-i mai vadă o dată înainte ca ei să moară.

Raportat la toate aceste aspecte, Curtea a apreciat mai importantă legătura inculpatului cu descendenții săi (fiu, fiică), care nu îşi au domiciliul pe teritoriul României, decât cu părinții săi în vârstă de 80 de ani, aflați în pragul dispariției, care îşi au domiciliul în România.

Având în vedere şi rezidenta neîntreruptă mai mare de 5 ani a lui A. pe teritoriul Spaniei, domiciliul acestuia, Curtea a precizat că deşi este cetățean român, legăturile personale ale lui A. cu România sunt rupte şi că mai puternice sunt legăturile  personale ale acestuia cu Spania.

Prin modificările aduse Legii nr. 302/2004 prin Legea nr. 51/2021 la art. 164 a fost introdusă litera i1) care prevede obligativitatea autorității centrale (Ministerul Justiției) de a verifica legăturile persoanei transferabile cu România.

În acest context, prima instanță a constatat că, deși Ministerul Justiției a verificat aceste aspecte, s-a apreciat indirect că persoana transferabilă A. prezintă legături cu statul român.

Deşi aceste legături există (părinții condamnatului), s-a apreciat de instanță de fond că mai puternice sunt legăturile personale ale condamnatului cu Spania decât cu România, precum și faptul că este în favoarea lui A. să fie transferat către Spania (stat care oferă condiții mult mai bune de detenție) decât către România.

În raport de aceste considerente, în baza art. 166 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 302/2004R, Curtea a respins sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați privind transferarea persoană condamnate A.

Împotriva sentinţei penale nr. 79 din 3 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, a formulat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați.

Examinând apelul formulat în cauză de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, prin prisma criticilor invocate, dar şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, potrivit art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta este nefondat având în vedere următoarele considerente:

Înalta Curte notează, cu titlu prealabil, că, potrivit art. 162 din Legea nr. 302/2004, republicată, „Hotărârile judecătorești pronunțate de instanțele altor state membre ale Uniunii Europene se recunosc și se execută pe teritoriul României în baza principiului încrederii reciproce și în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol, dacă sunt de natură să producă efecte juridice potrivit legii penale române și nu contravin ordinii publice a statului român”.

Astfel, obiectul cauzei pendinte îl constituie solicitarea formulată de autoritățile judiciare din Germania privind transferul persoanei condamnate A. în vederea continuării executării pedepsei de 7 ani închisoare, într-un penitenciar din România, aplicate prin sentința din 11.12.2018 a Tribunalului Regional Nurnberg-Furth – Germania, definitivă la 23.08.2019 şi rectificată la 15.12.2020, pentru săvârșirea infracțiunilor de: furt calificat însoțit de distrugere sau deteriorare de bunuri săvârșit în cadrul unui grup infracțional organizat (2 infracțiuni) şi furt însoțit de distrugere sau deteriorare de bunuri (6 infracțiuni) prevăzute în art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1) nr. 1, nr. 2, nr. 3, art. 244 alin. (1), art. 244 alin. (1), art. 303 alin. (1), art. 51 alin. (4), art. 52, art. 53, art. 73, art. 73 lit. c), art. 74 lit. c) C. pen. al Republicii Federale Germania.

Procedura judiciară de recunoaştere şi punere în executare a hotărârii autorităţii judiciare străine în cazul transferării persoanelor condamnate, deţinute în alte state membre ale Uniunii Europene, în vederea executării pedepsei sau a măsurii privative de libertate într-un penitenciar sau unitate sanitară din România este reglementată în prezent de Titlul VI al Legii nr. 302/2004, republicată (Dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru nr. 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană), mai exact de Capitolul II, (Punerea în executare pe teritoriul României a pedepselor sau măsurilor privative de libertate aplicate de instanțele altor state membre ale Uniunii Europene), prin dispoziţiile art. 165 -170 din același act normativ.

Potrivit art. 166 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, „obiectul procedurii îl constituie verificarea condiţiilor prevăzute la art. 167 şi, în cazul în care sunt îndeplinite, punerea în executare a hotărârii judecătoreşti transmise de statul emitent. Dispoziţiile civile, dispoziţiile referitoare la pedepsele pecuniare, măsurile asigurătorii sau cheltuielile judiciare, precum şi orice dispoziţii din hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent, altele decât cele privind executarea pedepsei închisorii sau a măsurii privative de libertate, nu constituie obiectul prezentei proceduri”.

Reținând aceste coordonate de principiu și în raport de actele aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată faptul că instanța de fond a dispus respingerea sesizării realizate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați privind cererea de transfer a persoanei condamnate A. formulată de  autoritățile judiciare germane în vederea continuării executării pedepsei de 7 ani închisoare într-un penitenciar din România, motivat exclusiv de neîndeplinirea condițiilor prevăzute în art. 164 lit. i1) din Legea nr. 302/2004R.

Potrivit art. 164 lit. i1) din Legea nr. 302/2004, Ministerul Justiției este competent „să refuze inițierea procedurii de recunoaștere a hotărârii judecătorești străine, atunci când, la data primirii acesteia, nu au fost dovedite legăturile persoanei condamnate cu statul român, în baza unor elemente cum ar fi: reședința obișnuită, relațiile sociale, familiale, profesionale sau culturale”.

Conform art. 2570 C. civ. „reşedinţa obişnuită a persoanei fizice este în statul în care persoana îşi are locuinţa principală, chiar dacă nu a îndeplinit formalităţile legale de înregistrare”.

Astfel, în ceea ce privește reședința obișnuită a condamnatului A., Înalta Curte constată că aceasta este de peste 22 de ani în Spania, astfel cum reiese atât din adresa emisă de Penitenciarul Amberg (Germania) din 31.01.2020, cât și din cuprinsul certificatului emis de statul german menționat la articolul 4 din Decizia cadru nr. 2008/909/JAI a Consiliului din 27.11.2008 și, implicit, și-a dezvoltat relațiile sociale și profesionale în aceasta țară, exercitând profesia de șofer de camion.

Totodată, Înalta Curte constată că, din conținutul celor precizate de persoana condamnată A., la 31.01.2020, în cuprinsul adresei emise de Penitenciarul Amberg (Germania), reiese că fiica de 21 de ani, sora și fratele său trăiesc în Spania, iar în România mai trăiesc doar părinții acestuia, care au vârstă foarte înaintată, de peste 80 ani.

În acest context, Înalta Curte constată că instanța de fond, în mod corect, a apreciat că prin documentația depusă în susținerea cererii de recunoaștere a hotărârii judecătorești pronunțate de autoritățile germane nu au fost dovedite legăturile persoanei condamnate A. cu statul român, atât din prisma reședinței obișnuite a acestuia, cât și a relațiilor sociale, familiale, profesionale pe care acesta le are în România.

Dispozițiile legale incidente cu privire la transferarea persoanelor condamnate, deținute în alte state membre ale Uniunii Europene, în vederea executării pedepsei sau a măsurii privative de libertate într-un penitenciar din România au ca scop, în special, să permită acordarea unei importanțe deosebite posibilității de a crește șansele de reinserție socială a persoanei după executarea pedepsei la care aceasta a fost condamnată, revenind astfel instanței naționale să aprecieze, în cadrul marjei de apreciere care îi este acordată, măsura în care executarea pedepsei în statul membru, unde se solicită transferul, ar permite posibilitatea de reinserție socială după executarea efectivă a pedepsei.

Înalta Curte notează că, fiind un corolar necesar al libertății de circulație, transferul persoanei condamnate către statul membru de origine sau de reședință trebuie să îi sporească șansele de reabilitare socială, oferindu-i posibilitatea de    a-și păstra legăturile de familie, lingvistice și culturale.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauza Kozlowski din 17 iulie 2008, cauza Wolzenburg din 6 octombrie 2009), în vederea stabilirii legăturii dintre o persoană și statul de executare, trebuie să se bazeze pe o apreciere globală „a mai multor elemente obiective care caracterizează situația acestei persoane”, printre care se numără în special durata, natura și condițiile șederii persoanei condamnate, precum și legăturile familiale și economice pe care aceasta le întreține cu statul membru de executare.

Or, în speță, din moment ce persoana condamnată A. trăiește de peste 22 ani în Spania alături de majoritatea membrilor familiei sale (fiică, sora și frate), unde deține o locuință și un loc de muncă (șofer de camion), în mod evident rezultă că șansele sale de reintegrare socială au un grad de reușită mult mai ridicat în statul de reședință decât în statul de origine (România).

Astfel, în cauză, deși nu sunt incidente niciunul dintre cazurile obligatorii sau optionale de nerecunoastere și neexecutare prevăzute în art. 163 și art. 167 din Legea nr. 302/2004, hotărârea judecătorească pronunțată de autoritățile judiciare germane nu va fi recunoscută și nu va fi pusă în executare în România pentru că nu au fost dovedite legăturile persoanei condamnate cu statul român, obligativitate impusă de legiuitor ca urmare a modificărilor aduse Legii nr. 302/2004 prin Legea nr. 51/2021.

Referitor la aspectele învederate de Ministerul Public, în sensul că există destule elemente care ar justifica ca pedeapsa la care a fost condamnat A să fie executată pe teritoriul statului român, Înalta Curte arată că din întreaga documentație depusă în cauză rezultă doar o simplă circumstanță individuală (faptul că părinții acestuia locuiesc în România) care caracterizează legăturile persoanei vizate cu statul român, dar care nu poate avea o importanță determinantă în această procedura prevăzută în art. 164 lit. i1) din Legea nr. 302/2004.

Prin urmare, instanța de judecată, în cadrul procedurii prevăzute în art. 166 și următoarele din Legea nr. 302/2004, poate să respingă cererea de recunoaștere a hotărârilor judecătorești străine atunci când nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 164 lit. i1) din Legea nr. 302/2004.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, a respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.

CITIȚI din categoria #jurisprudențaÎCCJ:

  • Contestație la executare. Evaziune fiscală. Cauză de reducere a pedepsei. Dezincriminare
  • Recurs în casaţie. Cazul de casare prevăzută de art. 438 alin. (1) pct.7 C. proc. pen. Delapidare. Subiect activ calificat
  • Cerere de revizuire recalificată în recurs în casație

Tags: hotărâri penale străinejurisprudența ÎCCJpersoane condamnatepunere în executarerecunoașteretransferare
Veronica Bursașiu

Veronica Bursașiu

Next Post
Subiectele şi baremele la proba scrisă din 20 septembrie 2020 la examenul de primire în profesia de avocat

Rezultate finale la examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari | Ce medii au obținut stagiarii din Bihor și Satu Mare

Comments 1

  1. Pingback: Jurisprudența ÎCCJ | Plângere împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cautare

No Result
View All Result

Legaturi utile

  • Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa
  • Uniunea Națională a Barourilor din România
  • Baroul Bihor
  • Baroul Satu Mare
  • Ministerul Justiției
  • Ministerul Public
  • Consiliul Superior al Magistraturii
  • Înalta Curte de Casație și Justiție
  • Avocatul Poporului
  • Uniunea Națională a Notarilor Publici
  • Direcția Națională Anticorupție
  • DIICOT

Categorii

  • Administraţie
  • Anchete
  • Anunțuri
  • Arhiva
  • Avocatura
  • Citatul zilei
  • Cultură
  • Dezbatere
  • Drept
  • Economie
  • Educatie
  • Eveniment
  • Fara categorie
  • Gura pamfletarului
  • Haz de necaz
  • International
  • Interviu
  • Învăţământ
  • Invitatul săptămânii
  • Juridic
  • Justiţie
  • justitie
  • Lectii
  • Opinii
  • Politic
  • Politică externă
  • prim
  • Prim Plan
  • Prim Plan 2
  • Procese
  • Război
  • Recomandate
  • Sanatate
  • Sănătate
  • Satu Mare
  • Sistemul judiciar
  • Social
  • Spațiu Virtual
  • Sport
  • Stiri
  • Știri
  • Video

Articole recente

  • Captură pe DN75: Transport ilegal de 149.900 de țigarete oprit în drum spre piață
  • Jaf în stil mafiot la Oradea: țigări furate și violență cu spray lacrimogen!
  • Legea care modifică regimul armelor și munițiilor a fost promulgată: interdicții pentru inculpații în dosare penale
  • CJUE: un migrant care intră ilegal în UE împreună cu propriul copil minor nu poate fi sancționat pentru facilitarea migrației ilegale
  • ANI: Declarațiile de avere rămân neschimbate, Decizia CCR nu produce efecte până la publicare

Arhive

  • iunie 2025
  • mai 2025
  • aprilie 2025
  • martie 2025
  • februarie 2025
  • ianuarie 2025
  • decembrie 2024
  • noiembrie 2024
  • octombrie 2024
  • septembrie 2024
  • august 2024
  • iulie 2024
  • iunie 2024
  • mai 2024
  • aprilie 2024
  • martie 2024
  • februarie 2024
  • ianuarie 2024
  • decembrie 2023
  • noiembrie 2023
  • octombrie 2023
  • septembrie 2023
  • august 2023
  • iulie 2023
  • iunie 2023
  • mai 2023
  • aprilie 2023
  • martie 2023
  • februarie 2023
  • ianuarie 2023
  • decembrie 2022
  • noiembrie 2022
  • octombrie 2022
  • septembrie 2022
  • august 2022
  • iulie 2022
  • iunie 2022
  • mai 2022
  • aprilie 2022
  • martie 2022
  • februarie 2022
  • ianuarie 2022
  • decembrie 2021
  • noiembrie 2021
  • octombrie 2021
  • septembrie 2021
  • august 2021
  • iulie 2021
  • iunie 2021
  • mai 2021
  • aprilie 2021
  • martie 2021
  • februarie 2021
  • ianuarie 2021
  • decembrie 2020
  • noiembrie 2020
  • octombrie 2020
  • septembrie 2020
  • august 2020
  • iulie 2020
  • iunie 2020
  • mai 2020
  • aprilie 2020
  • martie 2020
  • ianuarie 2020
Site-ul bihorjust.ro şi conținutul acestuia sunt protejate de Legea drepturilor de Autor din România şi de dispoziţii privitoare la copyright aplicabile în alte teritorii din afara ţării. Preluarea de pe site-ul bihorjust.ro a materialelor (text, foto şi/sau video) purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală se poate face doar cu citarea sursei, cu URL/hyperlink, în limita a 250 de semne.

Categorii

  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

Legal

  • Termeni Și Condiții
  • Declinarea responsabilității
  • Politica de confidentialitate

Site

  • Contact
2020 BihorJust.ro. Toate drepturile rezervate.

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
No Result
View All Result
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

© 2020 BihorJust.ro

Confidențialitate și cookie-uri: acest sit folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest sit web, ești de acord cu utilizarea lor. Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: POLITICĂ COOKIE-URI.