Cam 87% din oferta de magneziu globală și 95% din consumul Europei provin din China, care și-a redus producția drastic pentru a economisi bani pe măsură ce prețurile electricității cresc.
UE și-a stabilit obiective ambițioase prin Legea Materiilor Prime Esențiale. Vrea ca până în 2030 să extragă singură 10% din consumul de minerale esențiale al UE, să proceseze singură 40% și să recicleze 15%.
Legea înlesnește acordarea permiselor și acordă prioritate la finanțare proiectelor strategice, însă a fost criticată fiindcă oferă finanțare mai puțină proiectelor comparativ cu SUA.
Martens și-a exprimat încrederea că mineritul magneziului va fi reluat, în ciuda opoziției locale și a problemelor de mediu care au afectat proiecte anterioare.
România a câștigat în martie un proces de arbitraj internațional intentat de compania minieră Gabriel Resources listată în Canada, care pretindea compensații de 4,4 miliarde de dolari pentru că proiectul unei mine de aur i-a fost blocat de organizații ecologiste.
Este vorba exploatarea zăcământului de brucit din Budureasa, județul Bihor, cu obiectivul de a produce prima tonă de magneziu metalic în România până în 2027, cu ținta de a atinge o capacitate de producție de 90.000 de tone pe an până în 2032-2034.Reprezentantul Amerocap in Romania, Alexandru Rosu, a fost în Budureasa ăncă din 2020 în plină stare de urgență El a participat, invitat, la sedinta Adunarii Generale a Asociatiei Urbariale Poiana.Alexandru Rosu, reprezentantul Amerocap in Romania, a explicat ca a venit cu `propunerea` ca AU Poiana sa concesioneze terenurile care au fost concesionate catre Geoasset in 2008. Firma Geoasset, in spatele careia se afla Sorin Ovidiu Vantu, este in procedura de insolventa, iar din februarie 2020 i-a fost retrasa si licenta de extractie si prelucrare a calcarului cu brucit de la Budureasa.
Vor fi construite unități de procesare care să folosească energie regenerabilă și să recicleze aluminiul. Datele analizate de Profit.ro indică faptul că este vorba exploatarea zăcământului de brucit din Budureasa, județul Bihor, cu obiectivul de a produce prima tonă de magneziu metalic în România până în 2027, cu ținta de a atinge o capacitate de producție de 90.000 de tone pe an până în 2032-2034.
Ultimele două mine europene care produceau magneziu, una din Norvegia și cealaltă în Franța, au fost închise în 2001, unul dintre motive fiind și competiția importurilor ieftine din China. În funcție de evoluția capacității de producție, proiectul este prezentat ca urmând să creeze până la 1.000 de locuri de muncă directe și până la 10.000 de locuri de muncă indirecte. Compania se prezintă ca urmând să fie a fi producătorul principal de magneziu metalic (Mg) al UE, oferind Europei o alternativă de aprovizionare internă pentru cererea sa, care este în prezent 100% importată.
Europa va relua extragerea magneziului în premieră după mai bine de un deceniu, în contextul în care UE încearcă să-și reducă dependența de importurile de materii prime esențiale din China, relatează Financial Times citat de Rador Radio România.
România, membru UE, a acordat vineri o concesie de exploatare minieră firmei Verde Magnesium din București, care e susținută de firma americană de capital privat Amerocap.
UE își importă peste 90% din magneziul necesar din China, acesta fiind esențial pentru producția de aliaje ușoare de aluminiu folosite la vehicule și ambalaje.
Industria europeană a aluminiului a trecut în 2022 printr-o perturbare gravă din cauza sistării temporare a producției în China ca urmare a exploziei prețurilor energiei, apărând astfel avertismente că se pot închide fabrici în UE.
Bernd Martens, președinte al Verde Magnesium și fost director la Audi, a declarat pentru Financial Times că mina și uzina din România vor ajuta UE să-și atingă obiectivul unei independențe mai mari în privința metalelor vitale pentru tranziția verde.
„Sectorul industrial european are nevoia acută de o alimentare consecventă cu metale esențiale și strategice, mai ales din acelea cu o amprentă carbonică mai redusă decât actualele importuri, care să poată susține tranziția Europei spre o economice neutră carbonic”, a declarat Martens.
Compania Verde va folosi o mină de magneziu închisă în 2014 – la acea vreme ultima funcțională din Europa. Vrea să înceapă producția până la finalul lui 2027 și să atingă 90.000 de tone pe an, adică 50% din necesarul UE sau 9% din producția globală.
Firma va apela probabil la finanțare UE după ce investiția a fost declarată de interes crucial de către European Raw Materials Alliance – o rețea a industriei susținută de Comisia Europeană.
Cam 87% din oferta de magneziu globală și 95% din consumul Europei provin din China, care și-a redus producția drastic pentru a economisi bani pe măsură ce prețurile electricității cresc.
UE și-a stabilit obiective ambițioase prin Legea Materiilor Prime Esențiale. Vrea ca până în 2030 să extragă singură 10% din consumul de minerale esențiale al UE, să proceseze singură 40% și să recicleze 15%.
Legea înlesnește acordarea permiselor și acordă prioritate la finanțare proiectelor strategice, însă a fost criticată fiindcă oferă finanțare mai puțină proiectelor comparativ cu SUA.
Martens și-a exprimat încrederea că mineritul magneziului va fi reluat, în ciuda opoziției locale și a problemelor de mediu care au afectat proiecte anterioare.
România a câștigat în martie un proces de arbitraj internațional intentat de compania minieră Gabriel Resources listată în Canada, care pretindea compensații de 4,4 miliarde de dolari pentru că proiectul unei mine de aur i-a fost blocat de organizații ecologiste.
