Iniţiativă – premieră istorică în Oradea: Francmasoneria faţă în faţă cu societatea

Peste 150 de persoane au umplut la refuz sala de conferinţe a Muzeului Ţării Crişurilor la evenimentul organizat sâmbătă, 11 februarie, cu începere de la ora 11:00, de asociaţiile suport ale lojilor masonice orădene – „Cultura în mișcare”, „Ţara Celor Trei Crișuri”, „Aurel Lazăr” și Clubul „Emanuil Gojdu”. Iniţiativa aparţine şefilor celor patru loji masonice locale – „Cele Trei Crişuri”, „Varadinum”, „Aurel Lazăr” şi „Emanuil Gojdu”.

Manifestarea constituie o premieră în istoria masoneriei orădene, fiind întâia dată când reprezentanţi ai lojilor masonice prezintă publicului detalii despre masonerie. Iniţiativa s-a concretizat prin prelegerile susţinute de trei reputaţi istorici, care au conferenţiat despre „Asociaţionismul fraternal modern: Francmasoneria sub lupa istoriei”, profesor doctor Cătălin Turliuc, din cadrul Academiei Române – Filiala Iaşi, Cristian Moşneanu, din Bucureşti, referent al editurii Librex Publishing şi Alexandru Rufanda, istoric al Francmasoneriei la Bolton University, Londra.

După prezentarea făcută de Flavius Bunoiu, primul, dar şi cel mai incitant discurs l-a avut istoricul Cătălin Turliuc, care o ţinut o interesantă prelegere despre „Asociaționismul fraternal modern românesc de la fondarea statului național modern la Războiul de Întregire a Neamului (1866–1916)”. Academicianul a vorbit despre ce a însemnat masoneria la începuturile ei în România, istoricul acestei forme de „asociere fraternală”, punând accent pe rolul jucat de Francmasonerie în marile evenimente care au marcat destinul național în această perioadă istorică, rolul acesteia în procesul modernizării Vechiului Regat și al promovării idealului național. În opinia sa, masoneria din România nu are un dialog cu societatea „pentru că masoneria este ea însăși o parte a societății”. „Nu toţi masonii sunt cei mai frumoşi, cei mai cinstiţi oameni, dar masoneria exprimă dorinţa de a fi mai bun. Iar binele nu are nevoie de justificare”, a punctat academicianul, care este autor şi al lucrărilor „Istoria ilustrată a Francmasoneriei din Moldova istorică” şi „Francmasoneria în Iaşul interbelic”.

A urmat la cuvânt istoricul Cristian Moşneanu, care şi-a prezentat studiul „Antifrancmasonerie: evoluţie, metode şi teoreticieni”, care a avut rolul de a arăta motivele apariției antifrancmasoneriei în România, dar şi evoluţia ei în perioada 1866-1947, precum şi prezentarea teoreticienilor care au conceptualizat-o în spaţiul românesc.

Istoricul Alexandru Rufanda, care predă Francmasoneria la Universwitatea londoneză Bolton, a prezenta lucrarea „Mituri cu privire la Francmasoneria română. De la suspiciunile fanariote la acuzațiile comuniste”. Au fost trecute în revistă acuzațiile nefondate aduse Francmasoneriei române de-a lungul timpului, începând cu suspiciunile Bisericii Ortodoxe, până la conspirațiile fantasmagorice puse în seama Francmasoneriei de către legionari sau comuniști. Miturile nefondate, generate şi întreţinute, rod al unei proaste informări, dar și al ignoranței celor care și-au asumat astfel de luări de poziție, au aruncat Francmasoneria română într-o lumină proastă în faţa societăţii. În opinia istoricului, acuzatorii Francmasoneriei au preferat să își întemeieze discursul pe lucrări și informații de o calitate îndoielnică, precum ar fi „Leo Taxil” sau chiar autori promovați de regimul fascist.

La finalul conferinţei, auditoriul, în mare parte format din membri ai lojilor masonice locale, dar şi public neavizat, a răspuns invitaţiei maestrului venerabil Dacian Palladi – fostul şef al Lojii „Cele Trei Crișuri”, de a participa la un tur ghidat în Templul Francmasoneriei Oradea. Acesta funcţionează în clădirea ce a fost, o perioadă, sediul Direcției Regionale Vamale Oradea, dar care a fost construită la finele secolului trecut pentru a adăposti Loja Masonică „Sfântul Ladislau”. Din octombrie 2021, clădirea a intrat în circuitul turistic.