S-a pus problema, în practica judiciară, în ce măsură se pot solicita, în temeiul art. 152 alin. (1)–(3), cu referire la art. 138 alin. (1) lit. j) C.p.p., date generate sau prelucrate de Facebook sau alte rețele de socializare. (Judecătoria Iași)
- Materia: penal
- Subcategoria: cauze soluționate de judecătorii de drepturi și libertăți
- Acte normative incidente: art. 138 alin. (1) lit. b), art. 154 alin. (6) C.p.p.
- Cuvinte cheie: date generate sau prelucrate de rețele de socializare; conservarea datelor informatice
Într-o opinie, o astfel de solicitare nu este admisibilă, pentru că rețeaua de socializare nu este furnizor de servicii de comunicații destinate publicului sau furnizor de rețele publice de comunicații electronice, ci aceasta doar oferă servicii în care conținutul informației provine de la o terță parte și este livrat de producător prin intermediul unui furnizor de servicii internet, care nu este responsabil pentru conținutul informației, nici în măsură să controleze afișarea conținutului, conformitatea cu drepturile de autor și redistribuirea conținutului. În sprijinul acestei opinii se face referire și la modalitatea în care rețeaua de comunicații electronice, furnizarea unei astfel de rețele, furnizorul de rețele de comunicații electronice, serviciul de comunicații electronice și rețeaua publică de comunicații electronice sunt definite în cuprinsul art. 4 alin. (1) pct. 6 –10 din O.U.G. nr. 111/2011.
Într-o altă opinie, s-a arătat că o astfel de solicitare este admisibilă, dar că punerea în executare a încheierii judecătorului presupune formularea unei cereri de asistență judiciară de către procuror către autoritățile din statul unde compania care deține și operează rețeaua de socializare își are sediul.
În fine, există și un ultim punct de vedere, în sensul că se pot solicita date de la companiile care controlează Facebook și alte rețele de socializare, la solicitarea organelor de urmărire penală, fără încuviințarea judecătorului de drepturi și libertăți.
În acord cu autorii primei opinii menționate mai sus, participanții au agreat, cu majoritate, punctul de vedere al INM în sensul că o „reţea de socializare” nu este furnizor de reţele publice sau furnizor de servicii de comunicații destinate publicului, pentru argumentele deja menționate, ca urmare nu sunt aplicabile dispozițiile art. 138 alin. (1)lit. j) C.p.p. Pe de altă parte, conservarea datelor informatice, prevăzută de art. 154 C.p.p. se aplică și în cazul datelor informatice, inclusiv la datele referitoare la traficul informaţional, stocate prin intermediul unui sistem informatic care se află în posesia sau sub controlulaltor persoane, nu doar al furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorilor de servicii de comunicații electronice destinate publicului. Or, această ultimă categorie include și rețele de socializare de tip Facebook. Ca urmare, procurorul, prin ordonanță, va dispune conservarea datelor informatice, iar ulterior, cu autorizarea judecătorului de drepturi și libertăți, va solicita transmiterea datelor conservate potrivit legii [art. 154 alin. (6) C.p.p.].
S-a menționat că în practică organele de urmărire penală au solicitat anumite date aflate exclusiv în posesia Facebook (data deschiderii contului) printr-o cerere adresată direct Facebook, utilizând mecanismele de cooperare judiciară în materie penală, fără autorizarea demersului de către un magistrat; referitor la această practică s-a opinat că utilizarea mecanismului ordinului european de anchetă presupune îndeplinirea procedurii prevăzute de legea statului solicitant pentru obținerea instrumentului probator respectiv, în speță autorizarea magistratului. Astfel, s-a concluzionat că, deși procedându-se astfel se poate obține un răspuns din partea entității de la care se solicită datele, pot exista probleme privind legalitatea obținerii probelor, în procedura camerei preliminare.
Cele de mai sus se referă la datele și informațiile nepublice; în condițiile în care este vorba despre date puse la dispoziția publicului de către titularul contului, pentru valorificarea probatorie a acestora nu este necesară nicio autorizare, situația fiind similară cu aceea a accesării unui site web. În această situație este suficientă încheierea unui proces-verbal, la care se va atașa o captură de imagine de pe ecranul calculatorului.
Trebuie arătat, totodată, că dispozițiile art. 154 C.p.p. nu acoperă monitorizarea în timp real a unui cont Facebook; pentru o astfel de operațiune este necesară autorizarea accesului la un sistem informatic [art. 138 alin. (1) lit. b) C.p.p.]
