În ședința de luni 26 noiembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesizarea formulată de Tribunalul Maramureş – Secţia I civilă, în dosarul nr. 10852/182/2022, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (7) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 693 alin. (1) din Codul civil, precum şi a dispoziţiilor art. 29 şi 30 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 9 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin Decizia nr. 102 Înalta Curte a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor anterior menționate constituirea prin contract, încheiat în formă autentică, a dreptului de superficie este compatibilă cu interdictia de înstrăinare prevăzută de art. 28 alin. (7) din Legea nr. 1/2000, sub rezerva ca întinderea şi exercitarea dreptului de superficie să nu contravină regimului legal silvic sau, după caz, agricol si statutelor formelor asociative. În cadrul procedurii de înscriere în cartea funciară, registratorul nu poate respinge înscrierea dreptului de superficie, constituit prin contract încheiat în formă autentică, invocând interdictia legală de înstrăinare, drept motiv de nulitate absolută subsumat sintagmei „neîndeplinirea unor condiţii speciale prevăzute de reglementările în vigoare”. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 noiembrie 2024.
Partajează acest conținut:
