Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, marți, respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de recurs în casaţie formulată de Viorel Bondor, un clujean acuzat de exercitarea fără drept a profesiei de avocat. Acesta a fost condamnat anul trecut, de Judecătoria Cluj-Napoca, la plata unei amenzi penale în valoare de 9.000 de lei. Ulterior, Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis ca Bondor să mai plătească 10.000 de lei Baroului Cluj cu titlu de daune morale.
Pe 8 februarie 2019, Judecătoria Cluj-Napoca a hotărât condamnarea lui Vasile Bondor la o pedeapsă de 9.000 de lei amendă penală pentru acuzația de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi (art.348 NCP), respectiv a profesiei de avocat. Magistrații au respins atunci, ca neîntemeiată, acţiunea civilă formulată de Uniunea Barourilor din România – Baroul Cluj.
Câteva luni mai târziu, pe 27 septembrie 2019, Curtea de Apel Cluj-Napoca a admis apelul declarat de Baroul Cluj. Menținând celelalte dispoziții din hotărârea primei instanțe, magistrații Curții l-au obligat pe Bondor ”să plătească în favoarea acestei părţi civile (UNBR-Baroul Cluj – n.n.) suma de 10.000 lei despăgubiri civile pentru daune morale”.
Vasile Bondor a introdus o contestație în anulare împotriva hotărârii Curții de Apel, respinsă ca inadmisibilă pe 28 noiembrie 2019. Însă și această decizie de respingere a fost atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, care, la fel, a respins-o pe 28 ianuarie 2020, ca inadmisibilă.
Bondor a folosit apoi o altă cale de atac – recursul în casație, dar, din nou, ÎCCJ i-a respins cererea, tot ca inadmisibilă.
”Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul Bondor Viorel împotriva deciziei penale nr. 25/A din 28 ianuarie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 100 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 01 septembrie 2020”, se arată în hotărârea judecătorilor Secției Penale a Curții Supreme.
Viorel Bondor practică avocatura din anul 2000, relatează clujust.ro, și a fost printre primii membri ai unui barou paralel, înființat de Pompiliu Bota.Existența acestei structuri a fost, ani la rând, motiv de dispute între Uniunea Națională a Barourilor din România și ceea ce se numea UNBR-Bota.
În 2015, după ce procurorul general a promovat un recurs în interesul legii, ÎCCJ a stabilit că “fapta unei persoane care exercită activități specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, constituie infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități prevăzută de art. 348 Cod penal”.
La sfârșitul lui 2019, a devenit definitivă, prin respingerea apelului, hotărârea Tribunalului București de ”decădere a structurii Bota din drepturile privind marca Uniunea Națională a Barourilor din România”. OSIM a fost obligată atunci să radieze marca din registru.
